Zeci de milioane de euro pe apa sâmbetei… Cum este blocat proiectul care ar fi rezolvat problema aglomeraţiei din vestul Bucureştiului

Articol de Mircea Apostolescu, 19 noiembrie 2015, 07:30 / actualizat: 19 noiembrie 2015, 11:15

În acest moment, realizarea podului Ciurel este pusă sub semnul întrebării de către o hotărâre de instanță!

Pasajul rutier suprateran ar urma să facă legătura între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții pentru a oferi o variantă șoferilor care vin dinspre Militari spre centrul orașului sau încearcă să iasă către Autostrada A1 și care se blochează pe Bulevardul Iuliu Maniu, actualmente singura infrastructură care asigură legătura între centrul Bucureștiului și autostrada Bucuresti – Pitesti.

Pasajul a fost construit în proporție de circa 40%, iar în luna februarie a acestui an consilierii municipali au aprobat și o hotărâre pentru declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică Penetratie Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitești, între strada General Petre Popovat și strada Amilcar C. Radulescu.

După aprobarea acestei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului București, numărul 28/ 12.02.2015, în conformitate cu prevederile Legii 255/2010 privind lucrările de utilitate publică, Primăria Capitalei a consemnat, într-un cont deschis pe numele expropriatului la o bancă comercială, suma de bani estimată ca despăgubire, prin raportul de evaluare întocmit de către un expert.

La jumătatea lunii octombrie, Municipalitatea a transmis notificările de expropriere către proprietari, urmând ca aceștia să elibereze imobilele, în vederea începerii lucrărilor, în termen de 30 de zile lucrătoare.
La expirarea acestui termen procedural, Primăria Capitalei ar urma să emită dispoziția de expropriere.

Numai că, pe 30 octombrie, Tribunalul București a anulat autorizația de construcție emisă de către Primăria Capitalei, în baza aceleiași Legi 255/2010 privind lucrările de utilitate publică, considerând-o ilegală.
Hotărârea instanței nu este definitivă dar dispune desființarea lucrărilor efectuate în baza autorizației de construire „nelegale” și pune sub semnul întrebării banii cheltuiți până în prezent și accesul mai facil spre și dinspre Autostrada Bucuresti – Pitești.

Realist insa, dincolo de actele intocmite de Primaria Capitalei si de dorinta bucurestenilor de a circula mai civilizat prin oras ramane faptul ca soarta Podului Ciurel este în acest moment în mâna instanței de recurs!

Cum a fost insa posibil ca Tribunalul Bucuresti să declare ilegală o lucrare de infrastructură de milioane de euro?

Unul dintre proprietarii de pe culoarul de expropriere al acestei lucrări de infrastructură, Mihai Danes, a chemat în judecată Primăria Capitalei, încă din anul 2010.
În cererea sa de chemare în judecată, Danes pretindea că Planul de Urbanism Zonal (PUZ) nu ar include Proiectul „Penetrare Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București – Pitești” si că legislația în vigoare ar impune drept condiție a emiterii unei autorizații de construcție existența unui PUZ, votat de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).
Reclamantul mai susținea si că autorizația de construcție ar fi fost emisă în mod nelegal, în regim de urgență.

În apărarea proiectului, Municipalitatea a arătat că în conformitate cu prevederile Legii 255/2010 privind lucrările de utilitate publică, autoritatea locală poate emite autorizația de construcție în lipsa unui PUZ, în regim de urgență, urmând ca apoi să supună documentația de urbanism aprobării CGMB.
Aici încep ciudățeniile acestui proces.

Astfel, pe 21 septembrie anul acesta, instanța a rămas în pronunțare, dar a amânat pronunțarea pentru 5 octombrie.
La această dată, pronunțarea a fost din nou amânată, pentru 19 octombrie.
Apoi, pronunțarea soluției a fost, pentru a treia oară, amânată pentru 30 octombrie, având loc, de fapt, abia pe data de 2 noiembrie.
În final, după această odisee cel puțin ciudata a amanarilor si tergiversarilor, completul de judecată a sfârsit prin a-i da dreptate reclamantului, decizand, fără a tine seama de prevederile Legii 255/2010, ca autorizația de construcție a fost emisă nelegal si că lucrările executate trebuie desființate.
Această soluție este supusă recursului în termen de 15 zile, iar recursul suspendă executarea, conform Legii 544/2004 a contenciosului administrativ, art. 20, alin. 2.
Așadar, o lucrare de infrastructură de utilitate publică, care ar putea descongestiona traficul din Vestul Bucurestiului, rămâne la aprecierea instanței de recurs.
Intre timp bucurestenii trebuie sa aiba rabdare…in coloana…