Obiceiuri și superstiții în ajun de Sfântul Andrei

Articol de Sabina Lapadatescu, 29 noiembrie 2015, 18:20

Sfântul Andrei este sărbătorit de creștini pe 30 noiembrie. Tradițiile și superstițiile românești vizează, însă, în principal ajunul acestei sărbători. Cele mai multe dintre ele au legătură cu protecția împotriva spiritelor rele și cu măritișul.

1. Spirite rele și boli

Noaptea de 29 noiembrie era văzută în popor ca fiind una de veghe. Se spune că în această noapte, forțele malefice reprezentate de strigoi și lupi vin pe pământ. Prin urmare, oamenii găsiseră tot felul de modalități de a se feri de spiritele rele.

Pentru a se proteja de acțiunile strigoilor, oamenii se ungeau cu usturoi pe corp. Tradiția era respectată cu atât mai mult cu cât teama de a fi tranformat în vârcolac era mare.

De asemena, se ungea cu usturoi tocul ușilor, pragul casei și geamurile, pentru ca răul să nu aibă pe unde să intre. Cei care aveau gospodării, puneau usturoi inclusiv la grajduri. Animalelor li se mai punea în mâncare busuioc și în apă câteva picături de agheasmă.

Femeile mai obișnuiau să întoarcă toate vasele cu gura în jos, în noaptea de 29 noiembrie, pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în casă.

Printre tradițiile de Sfântul Andrei se numără și „păzitul usturoiului”. În noaptea de 29 noiembrie, tinerii petreceau, având în centrul mesei câteva căpățâni de usturoi înconjurate de tămâie și resturi de la lumânările de Paște, aprinse. Dimineața, se juca o horă și apoi se împărțea usturoiul între cei prezenți. Usturoiul ”păzit”, uneori și sfințit, se păstra la icoană și se folosea peste an în farmecele de dragoste și ca leac pentru vindecarea bolilor.

2. Descoperirea ursitului

Fetele care voiau să își vadă ursitul preparau în noaptea de 29 noiembrie „turta de Indrei”, din apă, făină și sare în cantități egale, măsurate cu o coajă de nucă. După ce mâncau turta respectivă, ele aveau șă-și viseze viitorul soț oferindu-le o cană cu apă.

Fetele care voiau să se mărite mai recurgeau la o metodă: ascundeau sub pernă un fir de busuioc. Cel care le apărea în vis avea să le fie soț.

Un alt obicei era prepararea unui colac din aluat dospit în mijlocul căruia se punea un cățel de usturoi. Colacul era lăsat o săptămână într-un loc călduros. Dacă, după acest timp, usturoiul încolțea, fetele urmau să se căsătorească în anul următor.

Altele recurgeau incanații. La miezul nopții de Sfântul Andrei, fetele nemăritate întorceau cu gura în jos un ulcior de lut. Pe fundul vasului ele puneau 3 cărbuni încinși și spuneau o incantație, cu ajutorul căreia sperau să cucerească inima celui iubit.

Pentru fetele care voiau să-şi vadă ursitul mai exista un obicei. Ele trebuiau să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mâna. În oglindă din spate aveau să vadă ce se va întâmpla în viitor, inclusiv chipul celui care avea să le fie soț.

3. Prosperitate și noroc

Un obicei care s-a păstrat de-a lungul timpului este punerea grâului la încolțit. Pe vremuri, gospodarii făceau acest lucru pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de multă prosperitate va fi în familie. Cel al cărui grâu creștea cel mai mult, avea să fie cel mai norocos.

O altă superstiție este cea conform căreia vremea din noaptea de 29 noiembrie arată cum va fi iarna care urmează. Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi blândă; dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, iarna va aduce zăpezi mari și grele.