IMM-urile româneşti: multe, dar discriminate şi de guvern si de ANAF
Articol de , 8 februarie 2016, 12:12
Majoritatea economiei romanesti se sprijina pe intreprinderile mici si mjilocii, totusi forta financiara individuala a companiior romanesti scade, iar nivelul ridicat al fiscalitatii este perceput de toti investitorii ca fiind cea mai presanta problema.
Acestea sunt trei dintre concluziile studiului intitulat “Dupa 20 de ani: schimbarile structurala in economia Romaniei in primele decenii postdecembriste” studiu elaborat de specialistii Bancii Nationale si publicat recent sic are analizeaza perioada 1994-2014.
Investitorii romani, vazuti din prisma BNR
Conform studiului BNR economia României este formată din firme de dimensiuni tot mai mici, care, in majoritatea cazurilor, nu reusesc sa creasca in timp, asa cum ar fi normal: “In majoritatea cazurilor, firmele au ramas in clasele de mărime in care s-au născut. (…) Cazurile in care trecerea timpului conduce la acumulare importanta de active si majorare de salariati sau cifra de afaceri sunt exceptii”
Potrivit studiului, creste numarul firmelor care se infiinteaza avand un activ bilantier sub 1.000 de lei, iar majoritatea firmelor nou create au, la infiintare, un activ bilantier cuprins între 1.000 si 10.000 de lei in timp ce firmele puternice, care au active la infiintare de peste 500 milioane lei, au fost raritati în ultimul deceniu.
Totusi, unirea face puterea si in cazul IMM-uirilor.
Studiul BNR spune ca dacă în 1994 corporatiile detineau 83% din activele sectorului de companii nefinanciare, in anul 2014 ponderea corporatiilor a scazut la 42%. In acelasi timp, in 1994 IMM-urile angajau 20 la sută din salariatii tuturor firmelor din România, iar in 2014 IMM-urile angajau 65 la sută din toti salariatii.
La fel a evoluat si contributia IMM-urilor la cifra de afaceri totala pe economie: era de 34% in 1994, a ajuns la 53% in 2014.
Deci economia romaneasca intra in starea de normalitate a unei economii de piata moderne, in care baza sunt investitorii mici si mijlocii.
O mare problema, asa cum releva BNR, este faptul ca firmele cu capital majoritar strain au fost constant favorizate de guvernele succesive, in defavoarea firmalor cu capital romanesc.
Este o discriminare despre care vorbesc de mult timp investitorii romani, dar acum este recunoscuta oficial de Banca Nationala
Curtea de Conturi: ANAF ii stoarce pe micii intrepinzatori, dar ii lasa in pace pe marii constribuabilil
Este vorba de ultimul Raport al Curții de Conturi, updatat la nivelul anului 2014, referitor la activitatea ANAF.
Curtea spune ca ANAF pune presiune in special pe micii contribuabili.
Contribuabilii cu datorii mici (până în 15 mii lei),reprezintă aproximativ 80% din totalul debitorilor cu arierate, dar cumulează doar 5,5% din totalul arieratelor.
In schimb, mai putin de 3 procente din contribuabili insumeaza, ei singuri, 76% din datoriile recuperabile de catre stat.
Concluzia Curtii de Conturi este ca ANAF in loc sa isi dirijeze grosul eforturilor de recupere catre marii datornici, isi trimite inspectorii tot catre micii datornici, de la care are mult mai putin de recuperat.
