Victor Rebengiuc împlineşte astăzi 83 de ani!

Articol de , 10 februarie 2016, 08:00

Are o stea cu numele său pe Aleea Celebritătilor din Capitală.
A primit Premiul de Excelență al UNITER, în 2014, trofeu pe care l-a inchinat ”Generației de Aur”, din care a făcut parte.
”Aș vrea să adresez o fierbinte rugăminte Senatului UNITER ca să schimbe destinația acestui premiu și să îl adreseze generației mele, căreia i s-a spus, nu știu de ce – de Aur -, generația 1956.”

A primit și, probabil, va mai primi numeroase premii pentru rolurile emblematice create în teatru sau film.

În 2004, la cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, Victor Rebengiuc a primit Premiul de Excelență pentru întreaga carieră.
În același an a fost declarat de criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din ”Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie.

Este Doctor Honoris Causa al UNATC, titlu decernat în 2008.
Victor Rebengiuc a fost rector al școlii de teatru și film, ATF, în perioada 1990-1996.

Este câștigătorul premiului pentru cel mai bun actor într-un rol principal, la a cincea ediție a galei Premiilor Gopo, 2011 și are mai multe trofee pentru interpretare oferite la galele UNITER.

Dar, mai importante decât distincțiile sunt rolurile în sine, personajele aduse pe marele și micul ecran, pe scenă și la radio.

A lucrat cu unii dintre cei mai mari regizori și a dat prin interpretarea sa chip, păstrat pe peliculă, unor personaje celebre din literatura română.

I-a întruchipat antologic pe Apostol Bologa, în filmul „Pădurea spânzuraţilor“, regia Liviu Ciulei,1965, pe Tănase Scatiu în filmul din 1976 regizat de Dan Pița, pe Ilie Moromete, din ecranizarea lui Stere Gulea, din 1986, și Pampon, în filmul lui Lucian Pintilie, “De ce trag clopotele, Mitică?” (1981).

Scenei i-a oferit și mai mult. Înainte de orice, cariera sa se identifică cu Teatrul Bulandra, în care joacă din 1957.

A fost pentru o scurtă perioadă și director al acestui teatru, între 1996 și 1998.
Debutul său aici a coincis cu cel al lui Liviu Ciulei, în ”Omul care aduce ploaia”, iar drumurile celor doi au mers atât de frumos împreună.
”Nebuna din Chaillot”, ”Cum vă place”, ”Un tramvai numit dorință”, ”Julius Caesar”, ”Azilul de noapte” și ”O scrisoare pierdută” sunt mari spectacole create de Ciulei și care l-au avut în distribuție.
A jucat și în ”Visul unei nopți de vară”, la revenirea marelui regizor, după 90, la Bulandra, rol ce i-a adus și Premiul UNITER, și în ultimul său spectacol, ”Hamlet”.

Întâlnirea de grație dintre cei doi artiști s-a produs, însă, pe platourile de filmare, în ”Pădurea spânzuraţilor“, unde își dau și replica. Dialogul dintre Klapka, jucat de Ciulei, și Bologa, interpretat de Rebengiuc, este o secvența zguduitoare care rămâne în memoria oricui cinefil.
Filmul lui Liviu Ciulei, premiat la Cannes în 1965, este un reper pentru cariera actorului, dar și pentru viața sa, pentru că la filmări a cunoscut-o pe Mariana Mihuț.
I-a devenit parteneră de viață și de scenă, o dragoste împărtășită, care durează de o jumătate de secol.
Fiul lor, Tudor, s-a născut în 1975, este architect și la rândul său este tatăl unui băiețel – Mircea-Maxim.

Totuși, consacrarea sa la Bulandra are o legătură indirectă cu Liviu Ciulei.
Ea a venit, după cum consideră actorul, odată cu rolul din ‘Moartea unui comis-voiajor”, o montare din 1959 a unui alt regizor, pentru care s-a pregătit doar în particular, cu domnul Ciulei.
Și dacă atunci îl juca pe fiul cel mare, Bif, acum îl puteți urmări pe Victor Rebengiuc într-o nouă versiune a piesei lui Arthur Miller, în regia lui Felix Alexa, în rolul lui Willy Loman, bineînțeles, la Bulandra și alături de Mariana Mihuț.
Spectacolul a avut premiera în 2008.

Îl aplaudați în această stagiune și în ”Căsătoria”, spectacol regizat de Yuri Kordonsky, care i-a adus de asemenea o nominalizare UNITER, în 2004; în ”Ivanov”, montat de Andrei Șerban; și, mai ales, în cele două producții recente: ”Rața sălbatică”, montare semnată de Peter Kerek, și ”Marmură”, un regal al recitalurilor actoricești, creat de Kordonsky pentru Victor Rebengiuc și Marian Râlea.

În ultimii ani, a avut roluri şi pe scena Naţionalului bucureştean.
„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, a fost un spectacol dedicat cuplului Mariana Mihuţ – Victor Rebengiuc de regizorul Silviu Purcărete.
Un gest asemănător făcuse și Cătălina Buzoianu, prin spectacolul ”Copilul îngropat”, cu ani în urmă.

În prezent, la TNB, Victor Rebengiuc joacă în ”Toți fiii mei”, spectacol pus în scenă de Ion Caramitru.

Sigur ar mai fi multe roluri de amintit, dintr-o carieră atât de bogată, din întâlnirile cu regizorii și parteneri remarcabili, dar nu e important să vorbim despre Victor Rebengiuc, ci să îl vedem pe scenă, pe ecran, să ne bucurăm de talentul său, de vocea specială și să descoperim ce se află în spatele surâsului său odată cu misterul fiecărui personaj.

Și pentru a condimenta cumva acest articol, folosesc acest cuvânt pentru că fiul său îl laudă public pentru calitățile sale de bucătar, adaug două elemente din biografia sa.
Numele său complet este Victor-George Rebengiuc.
Poartă numele tatălui său, pe care nu a apucat să îl cunoască prea bine, părinții s-au despărțit în copilăria sa, și, după spusele bunicii care l-a crescut, talentul, (dacă se moștenește!) tot de la el l-a moștenit.

Cert este că, la 17 ani, a fost distribuit întâmplător în piesa unui coleg de la școala electrotehnică și așa a fost descoperit și îndrumat spre teatru.

A absolvit UNATC ”I.L. Caragiale“ din Bucureşti în 1956 și, după ce a fost la Craiova şase luni alături de regizorul Vlad Mugur, a venit și a rămas la Teatrul Bulandra.

La multi ani, Victor Rebengiuc!
Foto: Teatrul Bulandra