Viorica Dăncilă: Nu trebuie aplicat pentru Radio România ceea ce se vrea să se aplice pentru TVR

Articol de Sabina Lapadatescu, 16 martie 2016, 09:43

Bucureşti FM va prezintă o dezbatere pe tema modificării legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, găzduită de colegii de la Antena Satelor.

”Viaţa la ţară”

Realizator: Bună ziua, prieteni! Am revenit. De la această oră, 13:05, supunem dezbaterii un subiect de interes general – o iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Vă spunem care sunt modificările propuse la Legea 41/1994. Am primit şi câteva mesaje, o să citesc doar două acum, la 0749.77.77.88, vizavi de această lege. Cineva ne scrie aşa: „Sărut mâna! Să răspundă cei care au distrus Televiziunea, să li se confişte tot. Cum poţi să spui că uneşti Televiziunea cu Radioul, ca şi cum ai uni România cu Germania şi avuţia celor două s-ar împărţi egal? Cineva, acolo, între aleşii noştri, au rude care trebuie să răspundă şi acum trebuie să îi apere? Nu sunt de acord cu taxa tv. Oricum, am dat-o toţi. Cu taxa radio sunt de acord, aici este o treabă bună şi eu sunt RADIO ROMÂNIA!” – îmi scrie Stelică din Pogoanele. „Vă respect”. Mulţumesc frumos pentru mesaj. „Bună ziua, doamnă, bine aţi revenit în forţă, cu sănătate şi emisiuni frumoase. Sunt Veronica Bălan din Brăila. Şi eu sunt RADIO ROMÂNIA! Împreună suntem puternici, ascultători cu taxă radio şi taxă tv plătită la zi – pot dovedi. Eu îmi doresc ca RADIO ROMÂNIA să funcţioneze şi să îşi organizeze activitatea separat de TVR, pentru că o face cu succes. Sunteţi numărul unu în inima mea. Copil de ţăran sunt şi am crescut ascultând RADIO ROMÂNIA”.

Realizator: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune, aşadar, în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Astăzi vă spunem care sunt modificările propuse la Legea 41/1994, lege care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi a Societăţii Române de Televiziune şi care va fi impactul preconizat asupra bunei funcţionări a Radioului public. În expunerea de motive privind această modificare se precizează că Societatea Română de Televiziune a înregistrat an de an dezechilibre financiare. Evident, aceste pierderi uriaşe au avut şi câteva cauze obiective, dar în cea mai mare parte au fost imputate unui management defectuos al Televiziunii naţionale, imputările succesive în timp conducând de fiecare dată la demiterea întregului consiliu de administraţie al instituţiei, creându-se astfel un cerc vicios, în care instabilitatea conducerii a fost adesea invocată drept argument pentru lipsa de eficienţă managerială, lipsă de eficienţă care a condus, în cele din urmă, la schimbarea acestui management. Din păcate, în această expunere de motive nu se ia în calcul faptul că funcţionând după aceeaşi lege, Societatea Română de Radio se situează la celălalt pol, adică există un echilibru financiar, chiar un profit înregistrat la ultimul bilanţ, apoi, o audienţă bună a posturilor de radio din corporaţie. Astăzi, împreună cu colegul Ştefan Rancu şi invitaţii noştri, o să încercăm să supunem atenţiei publicului câteva argumente pro şi contra schimbării acestei Legi 41. Ştefan, bună ziua, bine ai venit la „Viaţa la ţară” din nou!

Ştefan Rancu: Bună ziua, Tatiana, bună ziua, dragi ascultători!

Realizator: Să prezentăm partenerii noştri de dialog. În direct prin telefon…

Ştefan Rancu: Dna Viorica Dăncilă, europarlamentar, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European şi membră a Partidului Social Democrat. Sărut mâna, doamnă!

Viorica Dăncilă: Bună ziua!

Realizator: Bună ziua! Dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL, membru al Grupului Partidului Popular European a acordat un interviu colegei Violeta Anghel înaintea acestei dezbateri.

Ştefan Rancu: În studio, dl Radu Cristian Muşetescu, profesor universitar doctor, directorul Departamentului Relaţii Economice Internaţionale în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, profesor de Economii comparate. Bună ziua!

Radu Cristian Muşetescu: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Ştefan Rancu: Mulţumim şi noi.

Realizator: Dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, o voce a fermierilor. Bună ziua!

Emil Dumitru: Bună ziua şi întotdeauna mulţumim Radioului că pe această cale putem să ne exprimăm punctele de vedere şi să aducem în atenţia fermierilor cele mai bune progrese pe care agricultura României le face în ultimii ani.

Ştefan Rancu: De asemenea, tot prin telefon se află alături de noi dl doctor Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Bună ziua!

Claudiu Frânc: Bună ziua şi vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.

Realizator: Ştefan, să spunem încă de la început că intenţia declarată a iniţiativei legislative este aceea de a rezolva criza din TVR, că se doreşte prin această modificare separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general în ambele instituţii publice de presă, pentru un management mai bun în cazul Televiziunii. Ar fi interesant şi de răspuns şi la întrebarea dacă există argumente plauzibile pentru modificarea Legii de funcţionare a Radiodifuziunii. Eu vă propun să ascultăm, aşadar, să pornim discuţia de la interviul realizat de către colega Violeta Anghel cu dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL şi apoi să comentăm pe acest subiect.

Reporter – Violeta Anghel: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Pentru a afla cum este apreciată această situaţie la nivelul europarlamentarilor români care ne reprezintă la Bruxelles am stat de vorbă cu dl eurodeputat Daniel Buda, din grupul Partidului Popular European, membru în Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Dle eurodeputat Daniel Buda, oare despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general nu poate fi un pretext pentru transformarea acestor două servicii publice de interes naţional în instituţii de stat la dispoziţia oricărui guvern?

Daniel Buda: De la început trebuie să subliniem că în orice democraţie autentică este nevoie de o televiziune publică liberă şi de un radio public liber şi trebuie să fie departe de orice ingerinţă a factorului politic în activitatea lor. Acum, particularizând ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România, observăm că avem o televiziune publică care din păcate, este îngropată în datorii, pe care le-a acumulat de-a lungul timpului şi avem un radio public care din fericire, iată că funcţionează foarte bine şi, mai mult, se pare că este şi pe un oarecare profit, dacă putem să spunem aşa. Cert este însă că situaţia este diferită faţă de ceea ce avem la Televiziunea publică. Faptul că astăzi se doreşte să se intervină în activitatea şi în ceea ce înseamnă organizarea activităţii acestor două instituţii nu vor face altceva decât să ne ducă la concluzia că se doreşte, practic, subordonarea politică a acestor două instituţii şi mai ales, discutăm acum de ceea ce înseamnă Radioul public, unde, aşa cum spuneam, lucrurile merg foarte bine. Din păcate, România are un dar, hai să spunem, un „dar” în ghilimele, că şi acolo unde lucrurile merg bine, se intervine, astfel încât să /…/ meargă prost. Este clar că separarea celor două funcţii administrative nu face altceva decât să ducă la o birocratizare excesivă a activităţii dintr-o instituţie şi nu face altceva decât să creeze premisele unei subordonări din punct de vedere politic a acestei instituţii, care ar trebui să rămână eminamente de interes public şi aşa cum vă spuneam, departe de orice ingerinţă politică, pentru că, până la urmă, opinia publică trebuie să fie informată şi cum să se informeze, dacă nu ai la îndemână o instituţie publică, un radio public, o televiziune publică care să îşi facă informările de interes public? Eu cred că până la urmă, la nivelul Parlamentului, se va găsi o resursă suficientă şi necesară astfel încât să se respingă această modificare a legii, sau acest proiect de lege şi lucrurile să rămână cel puţin aşa, din punct de vedere al Radioului, urmând ca, desigur, situaţia Televiziunii publice să cunoască o abordare, mă rog, aparte şi în acelaşi timp, sigur, să se găsească şi aici resurse necesare, astfel încât să se poată da, dacă vreţi, un restart la activitatea Televiziunii publice.

Realizator: Cât de mare este riscul ca această modificare a legii să nu soluţioneze criza din TVR, în schimb, să dezechilibreze situaţia din Societatea Română de Radiodifuziune?

Daniel Buda: Eu spun că în momentul de faţă, există dispoziţii legale suficiente care să permită o intervenţie sau o reglementare a activităţii din Televiziunea publică, astfel încât lucrurile să fie puse pe un făgaş normal. Este nevoie doar de o voinţă politică la nivelul Parlamentului, la nivelul Guvernului, pentru că, până la urmă, cele două instituţii nu pot să lucreze separat una de cealaltă, când discutăm de Televiziunea publică. Legat de ceea ce se întâmplă în Radioul public, cu siguranţă, putem să asistăm la un dezechilibru în activitatea acestuia şi, încă o dată subliniez, de ce trebuie să intervenim într-o zonă în care vedem că merge foarte bine sau că este funcţională, astfel încât să creăm, ce? Că, practic, prin această separare a celor două funcţii nu s-ar face altceva decât să se creeze dificultăţi în buna funcţionare a Radioului public. De aceea, cred că lucrurile trebuie să fie lăsate, sub acest aspect, în Radioul public, aşa cum sunt ele acum, iar pe Televiziunea publică, chiar nu cred că avem nevoie neapărat de o lege specială pentru activitatea acesteia. Ori, dacă chiar se apreciază că este nevoie de o lege specială, atunci, nu au decât ca la obiectul legii sau în dispoziţiile legale pe care vor să le adopte în Parlament să se refere strict la Televiziunea publică şi nu şi la Radioul public. Repet, fiind o instituţie care funcţionează foarte bine, pe care şi noi, ca şi europarlamentari, o folosim nu o dată ca fiind tribună prin care transmitem informaţiile în spaţiul public, pentru că din păcate, şi o să vă spun în calitate de europarlamentar, să ştiţi că în România suferim o gravă criză de informare a populaţiei şi atunci, sigur, iată, venim şi folosim Radioul public ca mijloc de informare a populaţiei legat de programele europene care se desfăşoară, de oportunităţile care există la nivelul UE, astfel încât România, practic, să recupereze din decalajele pe care le are faţă de celelalte state ale UE.

Realizator: Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL, membru al grupului Partidului Popular European.

Ştefan Rancu: Prin telefon o avem alături pe doamna Viorica Dăncilă, europarlamentar, membră a grupului Alianei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din parlamentul European şi m embră a PSD, vicepreşedinte în cadrul Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Bună ziua din nou, doamnă!
Viorica Dăncilă: Bună ziua!

Ştefan Rancu: Aşadar, iată ceea ce s-a expus ceva mai devreme vizavi de modificarea în procedură de urgenţă a Legii 41/1994 privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Televiziunii publice şi a Radioului public. Oare această modificare a legii ar duce la rezolvarea problemei din televiziune?

Viorica Dăncilă: Speranţa mea este că da. Ceea ce vreau să menţionez încă de la început este că Televiziunea şi Radioul public se află în situaţii total diferite. Dacă al televiziune vorbim de o situaţie financiară şi managerială gravă, tocmai de aceea trebuie să vorbim de soluţii în care fiecăreia dintre instituţii i se aplică ceea ce trebuie aplicat. Mai vreau să subliniez faptul că nu trebuie să schimbăm ceea ce nu trebuie schimbat. Obiectivul nostru este acela de a salva Televiziunea Română. Deja colegii au început să elaboreze amendamente la lege, astfel încât dacă Televiziunea Română intră în insolvenţă, să nu se poată ajunge la faliment. De aceea noi vrem să propunem o situaţie specială pentru Televiziunea Română, pentru că este o instituţie de interes naţional, este o instituţie de interes public şi este păcat că s-a ajuns aici, precum şi este păcat de faptul că nimeni nu vrea să se implice şi să sprijine financiar Televiziunea Română. Am auzit despre taxa radio-tv, noi nu vom susţine sub nici o formă creşterea taxei radio-tv, nu este nevoie să mai punem taxe. Dacă nu găsim altă soluţie, rămânem la soluţia insolvenţei, însă fără faliment. Noi considerăm că trebuie o altă abordare managerială dar nu putem să punem să plătească populaţia lipsa de performanţă. Vorbea antevorbitorul meu despre o subordonare politică. Dimpotrivă, PSD este inetresat în depolitizarea conducerii Televiziunii Române, astfel încât noi am propus ca Consiliul de administraţie să fie format numai din reprezentanţi stabiliţi de parlament, iar Televiziunea Română să fie condusă de un manager desemnat de Consiliul de administraţie, în baza unui concurs de proiecte de management. Am văzut că vin foarte multe critici, eu cred c trebuie să dăm dovadă de foarte multă responsabilitate politică şi că trebuie să venim cu alternative, şi nu doar cu un discurs politic şi să nu ne opunem unor lucruri doar de dragul de a ne opune sau să acceptăm anumite lucruri care nu ar favoriza nici Radioul şi nici Televiziunea Română. În rest, trebuie să înţelegem cu toţii de o schimbare de filozofie managerială, cu prioritate în cazul Televiziunii Române, unde am văzut că problemele financiare persistă de foarte mulţi ani de zile. Cred că nu se mai poate continua în maniera de până acum şi că trebuie văzute soluţii comune care să scoată din impas Televiziunea Română. Am văzut chiar recent ştirea că directorul interimar al Televiziunii, Irina Radu, a aprobat la sfârşitul anului trecut prime de Crăciun şi măriri salariale pentru zeci de angajaţi. Nu sunt eu în măsură să judec performanţele individuale, dar ar trebui să ne gândim înainte de astfel de decizii şi la planurile de managemenet privind situaţia Televiziunii Române. Eu, în calitate de europarlamentar, cred că susţinerea posturilor naţionale, fie că vorbim de Televiziune, fie că vorbim de Radio, trebuie să fie o prioritate şi că împreună, oamenii care pot face modificări să fac modificări astfel încât să se plieze pe realitatea existentă şi să aducă un plus pentru că dacă venim doar cu critici şi nu venim cu ceva pe care să-l punem în loc nu cred că putem fi de ajutor. În acelaşi timp, vreau să apreciez activitatea Radio România cu care eu, personal, şi colegii mei am avut o colaborare foarte bună şi care ne-a ajutat de foarte multe ori să informăm despre ceea ce se întâmplă în Parlamentul European.

Realizator: Doamna Dăncilă, totuşi, Radio România înregistrează profit, audienţa este foarte bună. Am văzut în această propunere de modificare, de exemplu, că funcţia de director general este spcificat acolo că se va ocupa pe baza unei selecţii de proiecte de management, iar durata mandatului este de patru ani. Dvs aţi spus concurs. Selecţie înseamnă concurs?

Viorica Dăncilă: Proiecte de mamagement, un concurs de proiecte de management, am spus. Asta înseamnă că proiectele care sunt cele mai bune, acelea vor fi apreciate. Bineînţeles că în cadrul acestei legi se mai pot depune amendamente şi eu sper ca în Parlamentul României să se agreeze soluţia care să favorizeze Radio România.

Ştefan Rancu: Aţi amintit ceva mai devreme de amendamente la legea Severin. Care credeţi că ar fi impactul acestei legi asupra Raio România? Aşa cum amintea şi colega mea Tatiana Mircea ceva mai devreme, Rario România are şi audienţă şi situaţie financiară bună pe vechea lege, deci pe legea pe care funcţionăm în acest moment.

Viorica Dăncilă: Eu am menţioant încă de la început că nu vrem să schimbăm ceea ce nu trebuie schimbat. Într-adevăr, Radio România este într-o situaţie bună şi de aceea nu trebuie aplicat pentru Radio România ceea ce se vrea să se aplice pentru TVR. Sunt două situaţii complet diferite şi cred că Parlamentul României trebuie să aibă în vedere situaţia bună în care se află acum Radio România şi că măsurile care vor fi luate în cadrul acestei legi să nu defavorizeze sau să nu constituie o barieră în desfăşurarea activităţii Radio România.

Ştefan Rancu: Cu alt cuvinte, Radio România, serviciul public de radio, să funcţioneze pe legea pe care funcţionăm în acest moment?

Viorica Dăncilă: Deci, dacă… mai pot interveni schimbări dar dacă aceste schimbări ar aduce lucruri bune pentru Radio România, dar dacă ar aduce bariere pentru Radio România, cu siguranţă nu cred că trebuie făcute.

Realizator: Spuneam că în studio se află domnul Radu Cristian Muşetescu, profesor universitar doctor, director al Departamentului Relaţii economice internaţionale din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice. Sunteţi profesor de economii comparate, avem aceeaşi lege, două societăţi, iată, publice, funcţionează şi una are probleme, cealaltă nu. Cum vedeţia ceastă modificare şi dacă se poate, aşa cum a spus doamna europarlamentar puţin mai devreme, iată, să aducem unele amendamente, noi să funcţionăm pe legea veche, iar televiziunea pe o altă lege?

Radu Cristian Muşetescu: Cred că punctul de plecare este, din punctul meu de vedere, statutul incert al ceea ce înseamnă ca entitate Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune. Altfel spus, sunt nişte entităţi care se află pe o piaţa concurenţială şi cumva, chiar şi legea le numeşte societăţi, corporaţii ş.a.m.d., iar pe de altă parte, este un interes public care le scoate din această abordare strict profit-costuri. Este clar că inclusiv entităţile de stat sunt supuse acestei presiuni financiare, deci ele trebuie să-şi ajusteze mijloacele la scopuri şi, în măsura în care ratezi această ajustare, cred că la un moment dat nu mai poţi să plăteşti facturile şi cumva ieşi din funcţiune, decât dacă eşti salvat de ctre bugetul public. Dacă mă întrebaţi apropo de, concret, această propunere, ea cumva este inspirată din zona privată şi în entităţile private de mari dimensiuni, de exemplu firmele listate pe bursele de acţiuni, într-adevăr, se poate face o diferenţă între consiliul de administraţie şi preşedintele consiliului de administraţie, pe de o parte…

Realizator: Şi partea managerială.

Radu Cristian Muşetescu: … şi partea managerială care este condusă de un director general, un manager general ş.a.m.d.. Chiar şi în zona privată cele două poziţii pot fi îndeplinite de acelaşi om, dar de multe ori ele sunt separate în scopul ca, cumva, consiliul de administraţie să aibă un rol mai obiectiv în a mon itoriza activitatea echipei de management. În zona privată însă, acest consiliu de administraţie să nu uităm că întotdeauna reprezintă interesele unor proprietari, ale unor acţionari şi, într-adevăr, lucrurile sunt relativ simple fiindcă până la urmă totul se reduce la profit şi pierdere. În zona, însă, a unor entităţi precum Societatea Româniă de Televiziune unde, hai să zicem, statul, până la urmă, dacă putem spune aşa, este „proprietarul”, deşi statutul este foarte incert, marea problemă a Consiliului de administraţie este că el nu are, în opinia mea, nişte criterii şi nişte indicatori foarte clari şi aceştia trebuie asociaţi, până la urmă, şi cu partea financiară.

Realizator: Lucru care nu se întâmplă în cazul Radioului.

Radu Cristian Muşetescu: Absolut. Deci, într-adevăr, de ce la Televiziune s-a întâmplat ceva şi la Radiodifuziune altceva ţine practic, într-adevăr, poate, şi îmi permit să spun, captarea de către o societate a unui management mai slab performant care, cumva, fie lipsă de profesionalism şi management financiar, fie alte obiective hai să zicem mai ascunse, însă e probabil ca ignorând hai să zicem corupţia şi sifonarea de fonduri ş.a.m.d., e posibil ca în primul caz, ei nu şi-au adaptat obiectivele la mijloace şi practic şi-au propus foarte mult, au cheltuit foarte mult şi practic nu au livrat ceea ce trebuia. Şi acest lucru s-a văzut. Aici, de cealaltă parte, probabil a fost un management mai raţional, mai rezonabil care si-a ajustat în permanenţă această dualitate şi a reuşit să rămână pe poziţii.

Realizator: Şi atunci de ce să schimbăm ceva care merge bine şi dacă această modificare va salva TVR, ne puteţi spune, în opinia dumneavoastră?

Radu Cristian Muşetescu: În opinia mea, nu va salva, deci este doar o rearanjare a unor cărţi pe aceeaşi masă, fiindcă până la urmă problema fundamentală este cum stabileşti indicatorii de performanţă pentru asemenea entitate, cum îi permiţi gestiunea financiară, din câte m-am uitat pe lege, se spune şi de alocaţii la fondurile bugetului public, taxa şi… Aici lucrurile trebuie foarte clar văzute în Uniunea Europeană este un principiu fundamental când vorbeşti de entităţile de stat şi companiile de stat, statul trebuie totuşi să opereze ca un aşa-numit investitor privat, adică în momentul în care el stabileşte nişte entităţi de interes public, el trebuie să identifice această funcţie, să o finanţeze direct, iar restul se finanţează ca şi o entitate privată, adică pe logica profit-pierdere.

Realizator: Şi cu aceşti bani să îşi atingă scopul până la urmă, de informare a publicului larg. Până la urmă, asta este.

Radu Cristian Muşetescu: Dacă ai ca obiectiv acoperirea sută la sută din teritoriul ţării, cu televiziune sau cu radio, implică nişte costuri care evident ies din logica profitului, fiindcă probabil există o zonă izolată a României unde te costă foarte mult să faci acoperirea şi nu încasezi, şi aici, dacă autorităţile publice impun acest obiectiv firmei, trebuie să se finanţeze din zona publică acest lucru. Dacă nu, totul trebuie privit în logica profit-cost.

Realizator: În concluzie, care este părerea dumneavoastră vizavi de această modificare?

Radu Cristian Muşetescu: Opinia mea este că nu va rezolva problemele financiare ale televiziunii şi problemele pot fi rezolvate doar când va exista o voinţă politică, fie de a duce această entitate cumva mai spre zona corporatistă de privată, să zic, adică operarea pe principiul financiar, fie o separare clară a funcţiei sale de interes public, funcţia de interes, hai să zicem, economic financiar şi…

Realizator: Să nu existe o subordonare, practic, a managerului sau să existe?

Radu Cristian Muşetescu: Mie mi se pare, de exemplu cum spunea un antevorbitor, depolitizarea, dar totuşi membrii Consiliului de Administraţie sunt numiţi politic.

Ştefan Rancu: /În urma/ algoritmului.

Radu Cristian Muşetescu: Deci atâta timp cât va rămâne această subordonare, evident că vor exista interese politice, chiar dacă nu le spui explicit, ci doar le deduci implicit.

Ştefan Rancu: Doamna Viorica Dăncilă, dacă mai este alături de noi, doamna europarlamentar? Nu, domnia sa ne-a şi spus de la început că nu poate să stea foarte mult alături de noi pentru că există o şedinţă în plen. Alături de noi se află prin telefon şi domnul doctor Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Bună ziua, domnule preşedinte!

Claudiu Frânc: Bună ziua şi în primul rând vreau să îi mulţumesc foarte mult domnului profesor pentru lămuririle pe care le-a adus aici şi din punctul şi al meu şi al nostru de vedere vedem aceeaşi situaţie. Este o situaţie specific românească, un lucru care merge bine, radioul, şi care, o spun cu toată responsabilitatea, a reuşit să îşi creeze grilă de programe de informare, fapt care de fapt se vede în audienţă şi tot ceea ce realizează radioul, nu acelaşi lucru se vede dincolo la televiziune. Aici vreau să mă refer strict la specificul nostru, la transmiterea informaţiilor pe domeniul agricol. Aşa cum dumneavoastră aveţi Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Antena Satelor şi aşa mai departe, şi TVR are TVR 1, 2, 3 Internaţional şi alte minuni. Din nefericire, acolo ei nu au găsit acele pârghii şi mijloace prin care să creeze emisiuni care să creeze audienţe, să aducă… de fapt să atingă scopul pentru care sunt create aceste instituţii de media publice. Ştim bine ce a rămas pe domeniul agricol în cazul televiziunii naţionale, a rămas emisiunea Viaţa satului, transmisă la o oră la care 80% din cei care ar fi interesaţi să vadă această emisiunea sunt la biserică, pentru că românii mai sunt şi creştini – aceasta cred că ne mai ţine în viaţă ca şi naţie -, în schimb, dumneavoastră reuşiţi, prin Antena Satelor, prin emisiunile de la RRA, să faceţi emisiuni împreună cu dumneavoastră, cu personalul de acolo, care… vreau să vă mulţumesc şi să vă felicit pentru modul profesionist în care aţi abordat fiecare moment de criză din viaţa noastră, a agricultorilor din România, şi acest lucru de fapt cred că se reflectă şi în rezultatele pe care dumneavoastră aţi reuşit să le aveţi ca instituţie, funcţionând, repet, pe aceeaşi lege. Aici se vede, şi cum bine spunea şi domnul profesor şi domnii europarlamentari, se vede clar imixtiunea politicului şi ştim bine că acolo unde se bagă politicul totdeauna nu iese chiar ce trebuie pentru societatea românească. Aici eu cred că dacă această modificare de act normativ va fi dusă, aşa cum urmăresc cu interes de când a apărut această propunere, ca să vă bage în aceeaşi oală împreună cu TVR, asta ar însemna să vă destabilizeze financiar şi să vă ducă şi pe dumneavoastră, Radioul public în acelaşi loc unde este TVR. Aşa cum domnul profesor spunea foarte bine, situaţia pe care o vedem la TVR din păcate, fără o voinţă politică a parlamentului şi a guvernului de a găsi o soluţie de a aduce oameni profesionişti acolo, schimbarea din temelii a modului de a gândi în concurenţa de pe piaţa media tv şi a găsi soluţia de ştergere a acelor datorii istorice… Mă mir cum Dumnezeu de patru-cinci ani de zile sau şi mai mult, poate de zece ani vorbim de aceeaşi situaţie financiară. De ce am lăsat-o să adune în timp şi nu am luat măsurile de care vorbim acuma la început când nu eram chiar atât de în groapă cu această SRTV foarte importantă pentru societatea românească?

Ştefan Rancu: Da, alături de noi se afla şi domnul , preşedintele Pro Agro. Tatiana?

Realizator: Aş vrea întâi să citesc câteva mesaje, Ştefan, pentru că sunt foarte interesante, ascultătorii sunt alături de noi, cineva scrie aşa: „Cine sunt ei, parlamentarii? Eu, cetăţeanul decid. Cum de au salarii atât de uriaşe? Irina Radu şi-a permis primă de sărbători, ce să vezi, pe banii noştri”. „Dragi radiofonişti, să faceţi emisiuni la fel de bune şi să nu vă faceţi griji, nu aveţi de ce”, scrie Antonia. Încă un mesaj „Mă numesc Ion Iereş din comuna Dumbrăveni, judeţul Constanţa, sunt cu caprele pe câmp şi am cu mine radioul în fiecare zi şi vă ascult. Toţi crescătorii din România au radio şi îl au cu ei. Dacă cei ce conduc televiziunea ar fi fost a lor, particulară, ar fi adus-o în aceeaşi situaţie? Cum să o salvăm noi din bani publici, de ce să plătim greşelile altora?”. Iată, spuneai că alături de noi este domnul Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, o voce a fermierilor. Federaţia dumneavoastră comunică atât factorilor de decizie cât şi presei problemele fermierilor şi noi suntem aici, ţinând stindardul sus.

Emil Dumitru: Într-adevăr, trebuie să vă mulţumesc şi sa vă precizez faptul că la un an aproape de mandat, la TVR am apărut o singură dată, iar la Radio nu le mai ţin şirul apariţiilor. Este clar că din punct de vedere al orientării pentru piaţă, radioul este performant şi uitându-mă la expunerea de motive, că nu ascund faptul că sunt de profesie jurist, mă uit că nu are nicio fundamentare pe nişte principii economice, iar o lege conform normelor de tehnică legislativă se fundamentează pe nişte obiective foarte clare. Părerea mea e că este o expunere de motive cu un iz politic şi nu are nicio legătură cu un management, eu aş propune iniţiatorilor şi parlamentarilor pentru a rezolva problema SRTV să numească în conducerea SRTV acelaşi personal care se află azi la radio şi să vedem foarte clar că lucrurile se vor îndrepta.

Din punctul nostru de vedere, ca reprezentanţi ai societăţii civile, ai fermierilor, ne îngrijorează o astfel de abordare legislativă, pentru că nu este în concordanţă cu realitatea şi nici în alte state membre nu cunosc ca Televiziunea să fie amestecată cu Radioul. Dar tot se insistă să avem un astfel de proiect de act normativ, de ce nu dăm contractul de management direct celor care astăzi demonstrează că fac performanţă, în sensul conducerii actuale a Radioului şi lucrurile, clar… Astfel, politicul va demonstra maturitate şi că nu mai doreşte să-şi numească oamenii pe principii politice şi să lase oamenii care fac performanţă şi oamenii de management. Inclusiv în instituţii publice avem oameni foarte bine pregătiţi, care ar putea să redreseze SRTV. Asta este o propunere cu care noi probabil o să mergem şi-n scris la comisiile parlamentare din Camera Deputaţilor şi s-o susţinem. Mi se pare anormal astăzi, când avem o societate publică pe profit, ceea ce este foarte rar în România, să încercăm sau să ne gândim cum să facem ca această societate să treacă pe pierdere. Din punctul meu de vedere, este o abordare total neserioasă. Şi, întorcându-mă la expunerea de motive, dincolo de nişte afirmaţii care, sigur, sunt aici, în expunerea de motive, n-am găsit niciun fel de fundamentare economică, se vrea o lege în care să amestecăm societatea de radio cu societatea de televiziune, dar fără să avem nişte argumente tehnice foarte clare şi precise de ce vrem să facem lucrul acesta.

Realizator: Radio Antena Satelor a fost totdeauna o tribună, aşa cum spunea dl Daniel Buda, europarlamentar, pentru cei care au dorit să-şi facă, iată, cunoscute informaţiile, durerile, problemele. Niciodată în munca editorială, cel puţin în ceea ce mă priveşte, nu mi s-a spus ce să fac; nu mi s-a dat o direcţie, iar politicul nu a avut niciun cuvânt aici.

Ştefan Rancu: Direcţia până la urmă trebuie să spunem că a fost dată de problemele pe care le au fermierii şi care au ajuns la noi de la dumnealor direct, de la sursă directă.

Emil Dumitru: Absolut. Mai mult decât atât, emisiunile cu specific agricol, pentru că nu trebuie să uităm faptul că agricultura reprezintă ca importanţă unul dintre primele trei domenii de activitate ale României şi în mediul rural avem aproape 50% din populaţie… Ar fi trebuit Televiziunea Română să se gândească foarte clar să facă nişte emisiuni concrete despre dezvoltarea agriculturii, despre fonduri europene, despre problemele cu care se confruntă fermierii. Pentru că dvs într-adevăr sunteţi o platformă de dialog şi încercaţi să aduceţi în casele oamenilor informaţia cât mai caldă şi cât mai aproape de ce se întâmplă în viaţa economică, în viaţa agricolă, însă Televiziunea, aşa cum spunea şi colegul Claudiu Frânc mai devreme, pe care îl salut, face două emisiuni, o emisiune „Ferma” şi o emisiune „Viaţa satului”, şi cam atât; şi alea, dacă nu cumva în reluare, fără să aibă niciun fel de sincronizare cu ce se întâmplă în săptămâna respectivă, dacă nu cumva dăm nişte emisiuni în reluare. Practic, eu cred că ar trebui să se aşeze foarte bine cei care au iniţiat actul normativ, să facă o analiză foarte serioasă, pentru că, dintr-o intenţie de a salva pe cineva, părerea mea că putem să distrugem ce avem bun astăzi în România şi e un bun naţional Radioul. Radioul îl ascultăm şi pe câmp, îl ascultăm oriunde ne aflăm, în orice colţ al ţării. Într-adevăr, Antena Satelor este un post care are o audienţă foarte bună şi vă spun că ori de câte ori ies de la o emisiune de la Antena Satelor sunt sunat de tot felul de fermieri în semn apreciativ faţă de emisiunile şi politica editorială pe care le aveţi. Noi nu avem cum altfel să fim decât parteneri cu dvs şi să vă susţinem, pentru că este un interes legitim.

Realizator: Da, iată, ascultătorii chiar ne scriu, chiar şi din Madrid, Ştefan. Românii din diaspora au Radioul cu ei. „Şi noi suntem Radio România”, îmi scrie Cati din Madrid. Domnule profesor, eu v-aş întreba: dacă să zicem că aceste modificări vor fi aprobate, care credeţi că va fi impactul acestei legi Severin asupra Radio România?

Radu Cristian Muşetescu: Dacă-mi permiteţi o metaforă: la o durere de burtă, iei un medicament de durere de cap… Cam asta este problema. Problema nu cred că va fi rezolvată formal prin separarea celor două. Şi atenţie, ca paranteză, ideea de a separa în sine nu este eronată, în sfera privată cel puţin, fiindcă probabil că scopul…

Realizator: Dar nu noi suntem companii publice, da?

Radu Cristian Muşetescu: … fundamental este ca consiliul de administraţie să aibă un rol de monitorizare mai independent. Dar acest lucru, durerea de burtă nu se va rezolva prin acest lucru, fiindcă practic aletle sunt problemele care generează aceste probleme.

Realizator: Concret?

Radu Cristian Muşetescu: Ideea ca să se definească clar activităţile de interes public de cele comerciale, cumva, entităţile de tip public să se concentreze pe primele, să nu vezi la Televiziunea Română, dau un exemplu şi permiteţi-mi o opinie strict personală, filme comerciale din altă parte, dacă este într-adevăr o instituţie de interes public, să vezi într-adevăr discuţii şi probleme legate, poate, de România şi concret, aici, fără a fi protecţionist din punct de vedere al pieţei audiovizualului, dar a concura televiziunile comerciale pe filme comerciale ş.a.m.d. mie mi se pare că n-are ce să caute în zona televiziunii publice. Prin urmare, eu totuşi n-aş dramatiza. Să ştiţi că în opinia mea, această lege, chiar dacă trece, nu va avea un impact dramatic asupra Radioului. Într-adevăr, va mai apărea cineva, un factor de conducere, o persoană care va trebui să suplinească cea de a doua funcţie care va apărea în organigramă, dar în mod esenţial echipa de management rămâne şi, practic, nu se va… cel puţin în perioada imediat următoare.

Realizator: În perioada imediat următoare, dar apoi echipa managerială probabil va fi schimbată, prin concurs.

Radu Cristian Muşetescu: Ce se va întâmpla pe termen lung este într-adevăr o altă discuţie…

Ştefan Rancu: Sau prin numire, scrie într-un articol acolo, la atribuţiile directorului general: numirea şefilor de departamente, ceea ce în Radio România nu s-a întâmplat până acum, toţi managerii şi şefii de departamete au ajuns şefi prin concurs.
Radu Cristian Muşetescu: Acum, dacă îmi permiteţi iar să fac o paralelă cu zona privată. Într-adevăr, când numeşti o echipă de management să gestioneze o entitate, în mod normal acea echipă de management ar trebui să aibă şi instrumentele prin care poate să implementeze un program de management. Repet, este zona privată. Dacă într-adevăr ne propunem altceva în aceste entităţi de interes public, criteriile într-adevăr ar trebui să fie altele. Este o paralelă foarte interesată chiar cu zona universitară, fiindcă universităţile de stat, cumva, sunt şi ele în aceeaşi dualitate, fie primesc, pe de o parte, nişte subvenţii şi nişte alocări bugetare, fie, pe de altă parte, sunt supuse unei… şi prezente pe o piaţă competitivă unde lucrurile sunt foarte bine /…/

Ştefan Rancu: Ne-am apropiat de finalul dialogului de astăzi. Tatiana, o opinie la finalul dezbaterii noastre de astăzi. Domnule preşedinte Emil Dumitru?

Emil Dumitru: În primul rând, eu cred că, ca societate civilă, ca reprezentant al fermierilor, îmi exprim îngrijorarea şi mâhnirea. Într-adevăr, dacă tot vrem să discutăm de management performant, nu putem să discutăm de numiri când discutămd e concursuri, pentru că inclusiv funcţia de preşedinte al unei federaţii este dată de legitimitatea unui vot al asociaţiilor profesionale membre. Se cunoaşte că de fapt aici este, din punctul meu de vedere, o gândire pur politică, şi nu o gândire managerială textul propus de act normativ. Pe această cale, sper ca cei care sunt astăzi aleşi n parlamentul României, indiferent de culoarea politică, să se gândească şi să se aplece foarte atent asupra unor astfel de propuneri legislative care, în loc să contribuie la remedierea unei situaţii care din păcate nu este generată de Radio, trebuie s-o spunem foarte clar, este generată de un management prost al TVR-ului, să o remediem. Iar Radioul, aşa cum arată indicatorii economici, este performant, de ce nu, să-l stimulăm şi să-l dezvoltăm, pentru că suntem într-ardevăr într-o competiţie, lumea s-a globalizat, iar informaţiile de interes public, informaţiile culturale trebuie să pătrundă în continuare în casele tuturor românilor şi îmi doresc ca şi copiii mei şi copiii tuturor să fie aplecaţi către cultură, către ce înseamnă România, către ce înseamnă România din mediul rural, către lucruri pozitive pe care noi în România le realizăm pentru că în general avem tendinţa de a dramatiza şi de a arăta numai lucrurile negative, iar un lucru pozitiv este faptul că Radio ANTENA SATELOR, Radio România este un post care aduce cultură si emană cultură şi trebuie să susţinem cu toată puterea demersul dvs de a rămâne independenţi.

Realizator: Da, cu 4,5 milioane de ascultători… Ştefan?

Ştefan Rancu: Vreau să spun, Tatiana, că aminteam de numire, este vorba de articolul 28, la una dintre atribuţiile directorului general, litera G: „Aprobă angajarea şi concedierea personalului societăţii şi numeşte şefii departamentelor şi conducătorii structurilor subordonate, în condiţiile legii”.

Realizator: Domnule profesor, un cuvânt de final.

Radu Cristian Muşetescu: Consider că această iniţiativă nu va rezolva problema financiară a Televiziunii Române. În opinia mea, este o problemă mai generală asupra inetresului statului român faţă de companiile de stat şi entităţile de interes public. Aici trebuie clarificat în mod clar şi creat un oarecare consens politic, fie se retrage această influenţă politică şi ele sunt cumva evaluate şi analizate pe nişte indicatori relativ obiectivi de performanţă, fie în continuare această situaţie va rămâne, dar este clar că multe din aceste entităţi sunt privite de către cei care le gestionează ca fiind nişte saci fără fund, adică, până la urmă, cum spuneau şi ascultătoriii, într-adevăr, chiar dacă scrie pe firmă interes public, sub această titulatură de interes public uneori se creează tot felul de milionari i se sifonează tot felul de resurse. Ar trebi cumva separate apele şi o voinţă politică care să clarifice aceste lucruri.

Ştefan Rancu: Domnule doctor Claudiu Frânc, o linie de final, o concluzie.

Claudiu Frânc: Sigur, privim cu mare îngrijorare ceea ce se întâmplă prin această iniţiativă legislativă şi Doamne fereşte să aibă loc ceea ce ne-am obişnuit în România, că întotdeauna prea de puţine ori a rezultat un lucru bun dintr-o intenţie care vrea să rezolve o problemă, totdeauna s-au luat măsurile cele mai nedorite. Sperăm, aşa cum spunea şi domnul preşedinte Emil Dumitru, ca presiunea publică, presiunea noastră, a tuturor, prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie de a lua poziţie faţă de această intenţie de a amesteca cele două lucruri, unul care merge foarte bine şi unul care nu merge din cauza imixtiunii politice, şi nu trebuie să ne ferim, că e clar că de acolo s-a ajuns… a ajuns acest fenomen atât de grav la TVR, să reuşim să păstrăm lucrurile bune şi să remediem acolo ce se mai poate din cadrul TVR-ului.

Sigur, acele articole pe care le-aţi /prezentat/ şi dvs din propunerea legislativă, cu numirile, ştim bine că rezultatul totdeauna, după numirile… şi cine ajunge să fie numit în aceste funcţii de conducere. Avem experienţă şi în instituţiile statului, şi în ministere, şi la nivel judeţean, local, ce înseamnă şi ce se întâmplă acolo unde sunt numiri. Câtă vreme nu vom accepta ca singurul criteriu de performanţă să fie calitatea profesională a celor care câştigă concursurile reale, şi nu concursuri doar de dragul de a le numi concurs, până atunci sigur că situaţiile nu numai în Televiziunea Română, ci în toate celelalte instituţii ale statului vor trena în continuare. Şi din păcate noi, cetăţenii, suntem cei care suportăm şi de fapt suntem cei care avem repercusiunile care rezultă din aceste numiri.

Realizator: Da. Noi prin concursuri am reuşit să devenim membri ai acestei corporaţii şi doar aşa am contribuit la performanţa de audienţă înregistrată de Radio România. Vă mulţumesc foarte mult (…) pentru prezenţa în emisiune. Stefan, să le spunem ascultătorilor nostri că vom relua această dezbatere în data de 1 aprilie.

Ştefan Rancu: Vom fi aici cu altă dezbatere, cu alţi invitaţi, pe aceeaşi temă.

Realizator: Mulţumim.