VIDEO: Riscuri pentru Romania, dar si riscuri pentru Europa

Articol de , 8 aprilie 2016, 12:53

Pentru prima data dupa 1990, Banca Nationala a Romaniei a identificat un risc sistemic sever pentru economie. Asta a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la prezentarea de ieri a Raportului asupra stabilitatii financiare.

Per ansamblu, situatia economiei romanesti in acest moment este apreciata ca fiind foarte buna, dar in Raport sunt identificate nu mai putin de 8 factori de risc.

Factorii de risc

Riscul sever de care vorbea Mugur Isarescu este primul pe lista factorilor de risc si el consta in ceea ce specialistii Bancii Nationale au numit „cadrul legislativ incet si impredictibil in domeniul financiar-bancar”. In traducere: BNR sustine ca daca se va aproba legea darii in plata asta va da o mare lovitura Romaniei si, mai ales, credibilitatii Romaniei pe plan international.

Legea, in forma de acum, este acuzata in primul rand ca are caracter retroactiv si in al doilea rand ca incalca dreptul la proprietate.

In al doilea rand, BNR se teme ca, din ratiuni electorale, Guvernul va da cresteri de salarii care vor distruge toata consolidarea fiscala construita pana acum.

In al treilea rand, exista riscul ca investitorii internationali sa-si schimbe opinia despre pietele emergente din cauza incertitudinilor privind economia mondiala.

Alt risc este posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana, iesire care ar genera o criza, iar in momente de criza capitalul „fuge” in primul rand din tarile considerate „la periferie” asa cum e Romania.

Alt risc este criza refugiatilor, care nu se stie ce efecte va avea atat asupra tarilor de destinatie pentri migranti, cat si asupra celorlalte tari europene.

Mai exista posibilitatea ca „bolile” bancilor grecesti sa se raspandeascasi la filialele lor din Romania. BNR spune, totusi, ca acet lucru este putin probabil pentru ca filialele locale sunt solide.

Mai sunt probleme si din cauza ca bancile inca dau prea putine credite. O economie cu credite putine se relanseaza greu.

In fine, ar mai fi riscul valutar, dar el s-a diminuat mult dupa ce creditele in lei au ajunsa sa reprezinte mai mult de jumatate din toate creditele luate in Romania.
Pana la Brexit, Olanda este cea care creeaza dureri de cap Europei

Referendumul de miercuri, pe teme tratatului de asociere a Ucrainei la UE, a venit ca un vot de blam dat de olandezi Uniunii Europene in general.
Ironia soartei, acest vot de blam a venit chiar in perioada in care Olanda detine presedintia rotativa a Uniunii. Deci ar trebui sa fie motorul uniunii, nu sa fie tocmai factorul care submineaza Uniunea.

Care a fost scopul referendumului din Olanda?

In 2014 Uniunea Europeana si Ucraina au semnat un acord de asociere, asa cum au semnat, de-a lungul timpului, toate tarile candidate la aderarea la UE, ca o etapa preliminara.

Este vorba de liberalizarea schimburilor economice, dar si primii pasi catre legaturi politice mai stranse: dreptul de libera circulatie de fortei de munca, disparitia treptata a vizelor, accesul Ucrainei la banii Bancii Europene de Investitii si altele.

Acordul nu e doar un ajutor Ucrainei ca sa o scoata de sub tutela ruseasca. Europenii ar avea, la randul lor, acces liber la o piata de 45 de milioane de consumatori care are nevoie de toate: de la marfuri de larg consum pana la investitii masive.

De ce a fost nevoie de referendum?

Pentru ca acordul din 2014, ca sa intre in vigoare el trebuie ratificat de toate cele 28 de tari comunitare.

Parlamentele din 27 de state l-au ratificat, dar in Olanda un grup de eurosceptici a reusit sa adune 300.000 de voturi in favoarea organizarii unui referendum inainte de votul in Palrament.

Guvernul olandez n-a avut de ales, a organizat referendumul iar rezultatul a fost un NU categoric spus tratatului.

Refendumul nu are decat valoare consultativa, dar guvernul nu poate sa nu tina cont de el, asa ca premierul Mark Rutte a anuntat deja ca Tratatul trebuie renegociat daca se doreste ca Olanda sa il ratifice si ea.

Ce au olandezii impotriva Ucrainei?

Pe de-o parte nationalistii au spus: „dupa ce ce ne-au invadat romanii si bulgari, acum or se ne invadeze si ucrainenii”.

Apoi, votul nu a fost in pirmu rand impotriva Ucrainei cat impotriva institutiilor de la Bruxelles.

Si in Olanda, ca si in alte tari europene, creste curentul de opinie ca Bruxelles-ul are o putere de decizie prea mare, ca cei de la Bruxelles habar nu au de realitatea din tarile mermbre atunci cand hotarasc ceva, ca pun tot felul de regului si taxe fara sa le pese de cred oamenii etc. etc. Tot acest curent eurosceptic s-a concentrat in votul de la referendum.

Dar nu trebuie sa uitam ca, la fel ca si in alte tari europene, curentul eurosceptic din Olanda este alimentat de nesiguranta zilei de maine.

Daca Europa ar fi in plin avant economic, daca oamenii ar avea mare incredere in viitor, daca ar fi siguri ca nivelul de trai – al lor si al tuturor europenilor – va continua sa creasca, cu siguranta ca nu ar fi atat de tematori si, mai ales, nu ar fi atat de nationalisti.