Nebunia bordurilor continuă în București
Articol de Mircea Apostolescu, 11 aprilie 2016, 07:54
În ciuda faptului că, așa cum avertizase primarul interimar Răzvan Sava, bugetul Municipalității este afectat în acest an de pierderea finanțărilor europene pentru mai multe investiții, între care cea mai mare este pentru pasajul de la Piața Sudului, în ciuda alocărilor bugetare mari care au fost făcute pentru cele două regii, RADET și RATB, în Bucuresti, continuă nebunia bordurilor!
De fapt, nu este vorba despre o simplă „borduriadă”. Administrația Străzilor reabilitează trotuarele de pe Bulevardul I.C. Brătianu, între Universitate și Piața Unirii, deocamdată pe partea dreaptă, mergând spre Unirea. Dar nu se schimbă doar bordurile și nu se toarnă doar un nou covor asfaltic. Muncitorii, însoțiți de utilaje, scot asfaltul vechi și pavează trotuarul cu piatră naturală.
Această „borduriadă”, ridicată la un nivel superior de risipire a banului public, pune cel puțin trei probleme. Disconfortul produs pietonilor care circulă pe porțiuni mari, pe pământ și nisip, printre utilaje si maldăre de borduri, piatră pentru pavaj și alte materiale de construcții, care respiră un aer poluat peste măsură, încărcat de praf și pulbere de piatră, atunci când muncitorii ajustează bucățile de pavaj este una dintre acestea. Apropo, pe unde o fi stația de măsurare a poluării aerului din dotarea Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei, zilele acestea?
O altă problemă ar fi, desigur, costurile nejustificat de mari pe care le implică pavarea cu piatră naturală. De ce nu putea fi turnat un covor asfaltic nou, care ar fi costat mai ieftin și ar fi putut fi refăcut cu costuri mai mici, în cazul unor interventii ale deținătorilor de retele subterane de utilități, precum cele ce au loc pe celălalt trotuar al aceluiași bulevard?
În fine, se pune problema fiabilității pavajului de piatră naturală. În zona terminalului RATB de la Sfântul Gheorghe, a fost realizat, cu câțiva ani în urmă, un asemenea pavaj. La ora actuală, din acesta lipsesc plăci de dimensiuni mai mari sau mai mici, în timp ce, pe alte porțiuni, pavajul este instabil. Așa se face că zona respectivă pune adevărate capcane chiar și pentru persoanele cu o abilitate normală de deplasare, chiar și vara. Nu mai vorbim despre ceea ce se întâmplă iarna, când aceste capcane sunt acoperite de zăpadă sau gheață sau despre cât de dificilă este deplasarea în această zonă pentru persoanele în vârstă, pentru cele care cară un bagaj mai voluminos ori pentru persoanele cu dizabilități motorii sau de vedere.
Voi încerca să aflu părerea specialiștilor de renume mondial de la Administrația Străzilor despre toate acestea probleme.
