VIDEO: Legea darii in plata a fost aprobata

Articol de , 14 aprilie 2016, 10:04

Cu majoritate zdrobitoare de voturi, adica 207 pentru si doar unul impotriva si o abtinere, Camera Deputatilor a adoptat ieri Legea darii în plată in forma propusa saptamana trecuta de Comisia Juridica

Legea va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare.

Seful statului, care a retrimis o data legea in Parlament, nu va putea refuza, de aceasta data, sa o promulge.

Singura cale de atac ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.

Este ceea ce spera si bancile, care au amenintat ca daca seful statului nu o va face, ele vor invoca exceptia de neconstitutionalitate la fiecare proces care va fi deschis de un datornic.

Care sunt prevederile care au provocat atata agitatie

Prima problema a fost daca trebuie sa existe, sau nu, un plafon pana la care legea se va aplica si daca da, care ar urma sa fie acel plafon.

Initiatorul legii a sustinut ca nu trebuie sa existe niciun plafon, pentru ca legea sa nu faca discriminare intre diferiti datornici, ceea ce este bine ca principiu.

Dar exista posibilitatea ca de lege sa profite si cei care nu au luat bani doar pentru o casa, ci ca sa constuiasca un bloc de locuinte, de exemplu, deci legea nu ar mai fi avut drept scop protectia omului simplu care a vrut sa-si construiasca o casa, dar a cazut victima crizei economice.

In final, s-a decis ca legea se va aplica doar pentru creditele ipotecare de maxim 250.000 de euro.

La care credite se va aplica legea

S-a votat sa se aplice nu doar creditelor viitoare ci si creditelor aflate in derulare, adica si datornicilor aflati in executare silita si celor la care executarea silita s-a incheiat.

Alta disputa a fost daca legea sa se aplice doar pentru creditele avand ca destinatie constructia de locuinte, sau pentru orice fel de credite garantate cu ipoteca.

In final, legea se va aplica in doua cazuri:

– in cazul in care creditul a fost contractat cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, sau reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă

– in cazul in care creditul este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă, indiferent de scopul pentru care a fost contractat.

Adica vor beneficia de lege si cei care si-au pus apartamentul, sau casa, drept gaj ca sa deschida o afacere.

Prima Casa nu intra sub incidenta legii darii in plata

Legea nu se va aplica si creditelor luate prin Programul Prima casa.

In primul rand pentru ca aceste credite au avut, si au in continuare, conditii exceptional de avantajoase.

In al doilea rand pentru ca toata lumea a avertizat ca daca va intra sub incidenta legii, acest program va fi mort „de facto”

In al treilea rand pentru ca era o imposibiltiate tehnica: creditele din prima casa sunt date de banci, dar sunt garantate si de stat, daca datornicul ar vrea sa dea imobilul inapoi, respectivul imobil ar avea doi proprietari in acelasi timp: banca si statul

Ce se va intampla acum

Bancile vor astepta sa vada daca presedintele va sesiza Curtea Constitutionala.

Apoi bancile vor creste foarte mult nivelul avansului la creditele ipotecare: sunt deja mai multe banci care au anuntat ca ridica nivelul avansului pana la 40% la creditele in lei.

Apoi se vor sesiza si Bruxelles-ul si Banca Centrala Europeana

Banca Nationala deja a anuntat, saptamana trecuta, ca legea darii in plata reprezinta riscul cel mai ridicat dintre cele 8 riscuri identificate la adresa stabilitatii financiare a Romaniei.

La randul sau, Comisia Europeana, in Raportul de tara pentru Romania publicat acum cateva saptamani, a acordat nu mai putin de 3 pagini problemei acestei legi.

Bruxelles-ul insista pe trei idei.

-In primul rand sustine ca aplicabilitatea retroactivă a legii „ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica si stabilitatea sectorului financiar”. In plus „acest lucru (….) ridica intrebari privind respectarea principiului încrederii legitime”

-In al doilea rand, Comisia Europeana crede ca daca darea in plata devine obligatorie, deci este la indemana tuturor debitorilor, indiferent daca pot sau nu sa-si achite datoriile „acest lucru este susceptibil sa sporească hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina în domeniul creditarii”.

-In fine, Bruxelles-ul afirma ca „investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii în ceea ce priveste Romania”.

Adica strainii vor evita sa mai investeasca in Romania.

Cat de „neagra” este situatia in realitate

Banca Nationala a dat exemplu Polonia, unde, guvernul populist a dat, iar presedintele a promulgat, in luna ianuarie 2016, o lege care obliga bancile sa asigure conversia creditelor din franci elvetieni in zloti, iar costul sa fie suportat de banci.

BNR sustine ca imediat dupa aceea CDS-ul Poloniei, adica factorul in functie de care se calculeaza nivelul de risc al unei tari pe piata creditelor internationale, a crescut brusc cu peste 50 de puncte de baza si nu si-a mai revenit.

BNR susgreaza ca la fel s-ar putea intampla si cu Romania daca apar legi care dau o lovitura bancilor.

Pe de alta parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatotului Bancii Nationale, sustinea intr-un editorial ca din cei 470.000 de romani care au luat credite garantate cu locuinta, doar 17.000 au restante de peste 90 de zile la plata ratelor.

Chiar daca toti cei cu restante de peste 90 de zile ar cere acum sa beneficieze de legea darii in plata, asta ar insemna un procent de numai 3% din toti datornicii.

Este greu de spus ca stabilitatea sistemului bancar ar fi pusa in pericol pentru ca 3% dintre datornici vor ceda casele in loc sa-si plateasca ratele.