VIDEO: Guvernul sustine ferm carbunele

Articol de , 19 aprilie 2016, 10:54

Veniti pe jos, si in numar destul de mic, in Bucuresti, intre 200 si 300 de persoane, dupa afirmatiile sindicalistior, salariatii de la Combinatul Energetic (CE) Oltenia au reusit ieri sa fie foarte convingatori in discutia cu Guvernul.

Dupa intalnirea cu minerii, vicepremierul si ministru al Economiei, Costin Borc, a declarat oficial ca „Nu se pune problema sa se inchida vreodata CE Oltenia”

De ce aceasta decizie?

In primul rand este convingerea, declarata cu insistenta de catre Costin Borc, ca trebuie sa ne pastram mix-ul energetic pentru a avea independenta in domeniu.
Tot el a sustinut recent, la o intalnire organizata de Uniunea Europeana, ca, din ratiuni strategice, nici industria siderurgica nu trebuie lasata sa moara.

Oricum ministrul Economiei nu prea are de ales: conform datelor de la Transelectrica, in luna ianuarie, cea mai friguroasa luna din acest an, 30% din energia electrica produsa in Romania a fost pe baza de carbune, 20% pe baza de hidrocarburi (pacura si gaze), 17% nuclear, 19% hidro, 11% eolian si au mai fost biomasa si fotovoltaicul cu procente mici.

De ce exista, totusi, temeri?

Pentru ca huila din Valea Jiului este extrem de scumpa fata de puterea ei calorica, 3650 kcal/kg, adica energia produsa de huila din Valea Jiului este mai scumpa decat daca am importa carbune din Polonia.

La randul sau, lignitul din Oltenia nu este de prea buna calitate, cu putere calorica de numai 1650-1950 kcal/kg.
Datorita puterii calorifice scazute, si la huila si la lignit, in Romania transportul de carbune este ineficient economic astfel ca termocentralele din Romania sunt situate in apropierea punctelor de extractie.

Guvernul vrea sa salveze carbunele

Din considerente de securitate energetica si din motive strategice.
Rezervele de lignit disponibile la Compania Lignitului Oltenia, integrata in CE Oltenia, sunt estimate la circa 20 de miliarde de tone.
In realitate, specialistii sustin ca exploatabila ar fi maxim o treime din cantitate, ceea ce inseamna ca lignitul din Oltenia are o valoare de circa 130 de miliarde de euro la preturile actuale ale lignitului.

Lucru important: nu suntem singurii din Europa care incearca sa actioneze impotriva regulilor pietei si sa salveze industrii strategice confruntate cu concurenta internationala.

Marea Britanie, Franta, Germania

Britanicii, nemtii si francezii isi vad industria siderurgica distrusa de concurenta otelului ieftin din China.
Recent, Tata Steel, producatorul indian de otel care este numarul 2 mondial, a anuntat ca inchide uzinele din Marea Britanie din cauza scaderii pretului international al otelului.
Pe de-o parte, oferta internationala de otel este prea mare fata de cat consuma industria mondiala si pe de alta parte otelul fabricat in China este vandut mult mai ieftin decat cel fabricat in Marea Britanie sau in Germania.

Nemtii si francezii spun ca chinezii fac dumping si cer Bruxelles-ului sa introduca taxe vamale prohibitive pentru otelul importat din China ca sa-si salveze propriile industrii energofage, pentru ca sunt industrii strategice.

Acum o saptamana, 50% din salariatii din industria siderurgica din Germania au iesit in strada sa ceara „un viitor pentru otelul european”” si lor li s-a alaturat chiar Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei.

Trebuie spus ca guvernele sunt intr-o situatie cel putin complicata: toata industria de constructii de masini (si in Germania si in Franta si in Marea Britenia) are de profitat de pe urma otelului ieftin, care le permite producatorilor sa fabrice produse mai ieftine.

Dar sindicatul metalurgistilor IG Metall este unul din cele mai puternice din Germania, este un sindicat traditional si, in afara de cele 87.000 de locuri de munca asigurate direct, mai sunt circa 3 milioane si jumatate de locuri de munca asigurate indirect prin faptul ca Germania continua sa aiba otelarii si laminoare proprii.

Germania, la fel ca Franta, ar putea sa cumpere otel si tabla de pe piata internationala, dar asta ar insemna sa accepte disparitia unei industrii care are atatea implicatii sociale si care tine de securitatea nationala.

Parisul si Berlinul critica Londra

Francezii si germanii sunt extrem de suparati pe englezi ca s-au opus ca Uniunea Europeana sa adopte tarife vamale restrictive la otelul chinezesc.
Americanii pun taxe care pot ajunge la 265% la anumite tipuri de otel chinezesc, europenii pun taxe intre 10 si maxim 25%.

Pana acum britanicii au gandit strict in termeni economici: nu punem taxe mari pentru ca ne convine ca industria noastra sa aiba materie prima ieftina, indiferent de unde vine ea.
Dar acum, cand Marea Britanie, tara unde a inceput revolutia industriala, se vede confruntata cu perspectiva sa ramana fara niciun combinat siderurgic, adica fara unul din simbolurile maretiei sale economice, premierul David Cameron va fi, probabil, fortat sa gandeasca mai nationalist.

Indiferent de ce se afirma despre legile economiei de piata, nimanui nu-i convine ca aceste legi sa submineze politicul si gandirea strategica.
Daca este politic justificat sa actionezi economic impotriva rationamentului strict liberal, vei actiona, adica vei ajunge la o forma de socialism.
Este ceea ce se intampla in prezent chiar si in „bastioane” ale liberalismului precum SUA si Europa Occidentala.