Maria Cioncan – atleta care a zărit gloria printre lacrimi
Articol de Stefania Grigore, 13 iulie 2016, 08:24
Provenind dintr-o familie nevoiaşă cu patru copii, pentru Maria Cioncan o carieră de succes în atletismul internaţional şi câştigarea unei medalii olimpice reprezentau un Everest la cucerirea căruia fata născută în satul Maieru, din judeţul Bistriţa-Năsăud, nu putea îndrăzni nici măcar să viseze. Cu toate că viaţa nu se dovedise generoasă cu ea şi nu-i oferise din start o şansă de a se afirma, Maria nu a disperat şi a crezut în steaua ei, muncind cu o tenacitate incredibilă şi dovedind o ambiţie extraordinară. Iar soarta i-a întins o mână în anul 1991, când se întâlneşte cu antrenorul Zsolt Gyongyossy, cel care o va pregăti şi pe campioana Gabriela Szabo.
În perioada scurtă în care cei doi au colaborat au apărut şi primele rezultate notabile ale Mariei Cioncan, o atletă care începea să arate că, prin muncă şi perseverenţă, poate depăşi toate obstacolele pe care destinul i le pusese în cale. După ce Zsolt Gyongyossy a încetat să o mai antreneze, au urmat doi ani de incertitudine, dar soarta avea să-i mai acorde o şansă.
Maria îl întâlneşte în 1996 pe omul care se va dovedi providenţial pentru cariera ei, profesorul Ştefan Beregszaszi, cel care avea să-i devină nu doar antrenor, ci un al doilea tată. Performanţele obţinute de Maria Cioncan în urma pregătirii metodice gândite de profesorul Beregszaszi au fost remarcabile, culminând cu obţinerea medaliei de bronz la proba olimpică de 1500 de metri de la Atena, din 2004, după cum remarcă şi prof.univ.dr. Marian Dragomir, decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii din Craiova:
