Prima ziaristă din România: Maria Rosetti
Articol de Sabina Lapadatescu, 14 iulie 2016, 10:53
Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută la Radio România Cultural – „Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti” şi „Maria Rosetti – Prima ziaristă din România”. Scenariul – Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuţie: Maria Ploae, Oana Maria Mărgineanu, Mihai Bica, Lavinia Şandru, Mircea Constantinescu, Orodel Olaru, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Ion Arcudeanu, Julieta Strâmbeanu, Patricia Prundea, Irina Ionescu Berechet, Mihnea Iamandei, Stelică Muscalu, Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duţu.
Cele două spectacole-document – producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic, realizate în seria „Biografii, memorii” – sunt dedicate Mariei Rosetti, considerată prima ziaristă din România şi soțului acesteia, marele om politic, C.A. Rosetti. Prima parte – Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti, se va difuza marţi, 19 iulie 2016, de la ora 19:00. A doua parte, intitulată „Maria Rosetti – Prima ziaristă din România”, va fi difuzată, marţi, 2 august 2016, de la aceeaşi oră, la Radio România Cultural.
Spectacolele sunt sponsorizate de: Camera Notarilor Publici Bucureşti, S.C. Imobiliara Chrissoveloni S.A. Bucureşti, Agricola Internaţional S.A. Bacău.
Scenariul alcătuit de Raisa Radu, în urma unei documentări amănunţite, aduce în atenţie două personalităţi remarcabile: Maria şi C.A. Rosetti. În iunie 2016 s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui C. A. Rosetti, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848, cel care a fost preocupat nu doar de problemele politice, dar şi de cele culturale, sociale şi economice ale ţării.
Maria Rosetti a jucat un rol important în publicistica românească, fiind considerată prima ziaristă din ţara noastră. A scos ea însăşi, în perioada 1865 – 1866, un ziar numit Mama şi copilul, în care se ocupa de educaţia şi instruirea copiilor, precum şi a mamelor; o publicaţie duminicală, pe care a condus-o şi pe care o scria aproape singură. S-a remarcat ca scriitoare şi publicistă, militând pentru emanciparea femeilor din România. I-a stat alături soţului său, în toate acţiunile, ajutându-l să-şi îndeplinească idealurile. Maria Rosetti, alături de C. A. Rosetti, a avut o implicare deosebită nu doar în Revoluţia de la 1848, ci şi mai târziu, susţinând acţiunile premergătoare Unirii Principatelor Române. A înfiinţat „Comitetul Femeilor” şi a derulat multe campanii pentru strângerea de fonduri, în sprijinul armatei, spitalelor, femeilor şi copiilor. A militat pentru ajutorarea populaţiei în timpul foametei din 1866 şi 1867.
În anul 1877, în Războiul de Independenţă s-a dedicat strângerii de fonduri şi înfiinţării spitalului de la Turnu Măgurele. A fost modelul „României Revoluţionare”, pictură realizată în anul 1850 de Constantin Daniel Rosenthal, prietenul soţului său. După moartea lui C.A. Rosetti, a locuit pe strada Doamnei, în Bucureşti, împreună cu fiul ei, Vintilă şi cu soţia acestuia, la sediul redacţiei ziarului Românul. A murit în anul 1893.
Străzile care poartă numele celor doi soţi, C.A. Rosetti şi Maria Rosetti, sunt situate astăzi, în centrul capitalei, una în prelungirea celeilalte…
Maria Rosetti şi C.A. Rosetti – două destine ale României moderne, aduse în atenţia publicului de astăzi, cu mijloacele teatrului radiofonic, într-o concepţie regizorală semnată de Petru Hadârcă.
Luni, 18 iulie 2016, de la ora 11:00, la clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei, din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public, în avanpremieră, a celor două spectacole. Evenimentul, organizat de Teatrul Naţional Radiofonic, se va desfăşura în prezenţa actorilor şi a echipei de realizatori. Intrarea este liberă.