Meșteșugarii români ajung în social media

Articol de Stefania Grigore, 25 octombrie 2016, 09:15

Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube

Cinci dintre cei mai cunoscuți meșteșugari și susţinători ai valorilor românești promovează pe Facebook si YouTube tradițiile autohtone și Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri – MeșteșugarFEST – România Creativă, care se va desfăşura în perioada 28-30 octombrie 2016, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, din București.

Astfel, campania lansată pe 15 octombrie de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, cuprinde videoclipuri cu trei meșteri populari și două proiecte antreprenoriale bazate pe tradițiile și obiceiurile românești.
Cei trei meșteri populari sunt: Adela Petre – țesătoare în păr de capră care în 2015 a fost declarată “Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii și UNESCO, Alexandru Ilinca -unul dintre cei mai cunoscuți opincari români și Paul Buța – un talentat creator de măști populare.
De asemenea, cele două antreprenoare care sunt incluse în această campanie sunt: Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de promovare a iei “Blouse Roumaine Shop” și Dana Georgescu – fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hartie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”.

“Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult. Întâlnim acest lucru pe stradă, dar și în social media. Ne-am dorit ca prin această serie de videoclipuri să aducem o parte dintre acești meșteri populari aproape de tineri și de digital, pentru că tehnologia ne oferă acum cea mai simplă metodă de comunicare: internetul”, a afirmat Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.
Meșteșugarii care doresc să participe se mai pot înscrie ca expozanţi la târg până pe 26 octombrie, online, pe site-ul www.aippimm.ro.
Participarea meșteșugarilor este gratuită, iar MECRMA va suporta cheltuielile de transport și cazare ale acestora. Transportul este asigurat inclusiv pentru produse. Beneficiarii programului își vor putea prezenta și vinde produsele și, totodată, vor avea ocazia să organizeze ateliere de lucru pentru vizitatorii interesați.

MeșteșugarFEST – România Creativă se va desfășura în perioada 28-30 octombrie 2016, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, din București.
Târgul va avea loc afara, zilnic, între orele 9.00 -18.00.

De asemenea, în interiorul muzeului vor avea loc zilnic workshopuri dedicate meșteșugarilor (finanțare, PR, social media, creșterea vânzărilor online, branding), ateliere pentru copii (creare de păpuși din papură, realizare de opinci, desen și pictură, ateliere de creare de podoabe- margele populare), proiecții de film, spectacole de teatru și muzică.

Intrarea la târg este gratuită, însă vizitatorii trebuie să plătească taxa de intrare în cadrul Muzeului Satului. Astfel, biletele costă 2,5 lei pentru elevi și studenți, 5 lei pentru pensionari și posesori ai cardului Euro 26 și 10 lei pentru adulți.

Cine sunt protagoniștii videoclipurilor:

Adela Petre, țesătoare în păr de capră, 87 de ani
“In viaţă, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi…să aibă cin’ te pomeni”.

Adela Petre a creat primul sau covor în anul 1947, însă țese în păr de capră de aproximativ 40 de ani. “Bunica mea avea o zicală <Acolo unde se ia războiul din casă, nu merge bine> și eu urmam toate vorbele acestea”. Nu are un catalog de modele, nu a realizat niciodată două covoare la fel, iar covoarele ei pot fi văzute în muzee din toată lumea. În 2015, a fost desemnată “Tezaur Uman Viu”, distincție acordată de UNESCO și Ministerul Culturii meșterilor populari excepționali.

Paul Buța, creator de măști populare, 55 de ani
“Masca trebuie să fie expresivă, trebuie să transmită un mesaj, omul trebuie să se regasească sub ea. Când pui o mască pe față și joci, publicul reacționează, își dorește să joace”.

Paul Buța realizează măști din 1990, de când era regizor de comedie și voia să pună în scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spune Paul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca unui bătrân blând, iar anul nou de cea a unui tânăr frumos sau a unui copil. Meșterul popular creează în jur de 2-3 măști pe zi, iar prețul uneia este de aproximativ 100 de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice.

Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani
“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: <Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile>. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”.

Alexandru Ilinca a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc…să fie modă tradițională. Le-a tunat”, spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “stramoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei, iar clienții săi sunt mai ales cei care participă la concursuri de muzică folclorică sau vor să studieze la Școală Populară de Arte.

Dana Georgescu, fondatoare “Moara de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, 36 de ani
“Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru ei. Sunt foarte încântați să vadă cum, din mâinile lor, poată să apară o foaie de hârtie. Este nevoie să facem ceva pentru a ne simți mai bine cu noi înșine, iar meșteșugurile sunt o cale”.

Dana Georgescu și soțul ei, Ion Georgescu, cei care au fondat “Moara de hartie”, un atelier-muzeu dedicat hârtiei manuale, tiparului de altădată și legătoriei de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărti, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găseşte în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meşteşugurilor”, un loc în care vizitatorii pot practica meșteșuguri precum: prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale.

Antoaneta Mareş, fondatoare a platformei online Blouse Roumaine Shop, 31 de ani,
“Accesul la meșteșug trebuie să fie mult mai ușor. Iar online-ul ajută la acest lucru, pentru că este mult mai accesibil din punctul de vedere al timpului și al comunicării. Poți lua legătura cu un artizan mult mai repede decât atunci când faci multe demersuri ca să poți ajunge la un artizan foarte bun”.

Antoaneta Mareş s-a gândit să lanseze un magazin online de promovare a iei româneşti în 2012, dupa ce a văzut-o pe cântăreaţa britaniă Adele pe coperta revistei Vogue într-o ie reinterpretată de designerul american Tom Ford. Astfel, în 2013 fonda “Blouse Roumaine Shop”. Prima comanda pe care avut-o a fost din Helsinki (Finlanda), iar cei mai fideli clienti sunt românii si francezii. ”Eu am foarte mare incredere în industria aceasta, a produselor tradiționale, care ar putea să apară. Momentan nu este o industrie, este o poveste foarte frumoasa, dar are mult potential”, mai spune Antoaneta Mareș.