Bilantul unei simulari anuntate in septembrie. SEISM 2016 la final

Articol de , 2 noiembrie 2016, 20:53

PRINCIPALELE CONCLUZII PRIVIND DESFĂŞURAREA EXERCIŢIULUI SEISM 2016

Timp de două zile, Romania a asistat la cel mai amplu exerciţiu de mobilizare şi răspuns la dezastru din ultimii 25 de ani.

Exerciţiul SEISM 2016 şi-a propus verificarea Concepţiei naţionale de răspuns în situaţia unui dezastru provocat de un seism major.

Este o concepţie nouă, care se bazează pe concentrarea forţelor către  zonele afectate şi suplimentarea acestora cu forţe din judeţele neafectate de seism.

În acest exerciţiu au fost implicaţi 6.170 de oameni (pompieri, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi personal medical de urgenţă).

Tehnica de intervenţie a fost formată din 679 de mijloace (autospeciale de stingere, ambulanţe, maşini de descarcerare, spitale mobile, puncte mobile de comandă, autospeciale ale Poliţiei Naţionale, ale Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră etc.).

 CONSTATĂRI GENERALE

Din punct de vedere al modului în care s-a asigurat comanda şi controlul operaţiunilor:

PUNCTE TARI

1. Comanda şi controlul au fost exercitate normal pentru momentul de iniţiere al exerciţiului: adunarea forţelor de intervenţie, deplasarea forţelor, ridicarea bazelor de operaţii;
2. Comunicarea a funcţionat bine. Nu au existat disfuncţionalităţi majore în fluxul de date;
3. Mecanismul de solicitare a sprijinului internaţional a funcţionat în mod corespunzător, iar din primele ore a fost activat mecanismul european de protecţie civilă.

PUNCTE SLABE

Trebuie întărit modul de lucru, în sistem integrat, între autorităţile centrale şi autorităţile judeţene şi locale. Este nevoie ca fiecare reprezentant să-şi cunoască atribuţiile legale şi să acţioneze atunci când intervenţia sa este necesară;

Calitatea documentelor interne şi operative trebuie îmbunătăţită (ordine de acţiune, planuri, informări, ordine prestabilite şi adaptate scenariilor);

Registrul naţional de capabilităţi necesită actualizare periodică (în timp real), la fiecare modificare survenită.

 DESFĂŞURAREA EXERCIŢIULUI

PUNCTE TARI

1. Au fost mobilizate forţe şi mijloace MAI din toate judeţele ţării şi completate cu forţe ale altor structuri din cadrul Ministerului Sănătăţii, Serviciului de Ambulanţă, Unităţilor de Primiri Urgenţe, Ministerului Apărării Naţionale;
2. Timpii prevăzuţi în concepţie pentru realizarea deplasării şi a bazei de operaţii au fost validaţi în cadrul exerciţiului. Acesta a fost unul dintre obiectivele principale ale simulării. Forţele aparţinând ISU Prahova trebuiau să ajungă, potrivit concepţiei, în 3 ore şi au ajuns într-o oră. În concepţia de răspuns, timpul estimat pentru ajungerea forţele din Bihor la Iaşi a fost de 12 ore, timp validat în cadrul exerciţiului, în loc de 17 ore cât a fost prevăzut în concepţia de răspuns;
3. Intervenţiile punctuale au fost prompte şi au validat procedurile de operare (mobilizarea forţelor de intervenţie, realizarea dispozitivelor de lucru, instalarea unităţilor de primire urgenţe mobile şi a punctelor medicale avansate);
4. Capacitatea de internare si tratament este la un nivel suficient, chiar pentru nivelul maximal, care a fost testat in cursul exerciţiului.

PUNCTE SLABE

1. Este nevoie de o mai bună coordonare între acţiunile de căutare-salvare şi acţiunile ce vizează ajutorarea persoanelor sinistrate (adăpost, apă, igienă, hrană, refacere utilităţi);
2. Nu au fost identificate mecanismele optime pentru alocarea imediată a resurselor necesare ajutorării sinistraţilor (medicamente, hrană şi alte materiale necesare primului ajutor);
3. Simplificarea procedurilor de luare a deciziilor în cazul calamităţilor majore, în ceea ce priveşte aspectele legate de rechiziţii, accesarea unor resurse materiale si financiare suplimentare, reducerea nivelului deciziei (multe dintre deciziile necesare alocării resurselor trebuie validate de primul ministru şi ulterior introduse într-o Hotărâre de Guvern);
4. Pe parte medicală, comunicarea cu serviciile de ambulanţă
   

   Foto: radioiasi.ro

   judeţene şi spitalele s-a dovedit deficitară în unele situaţii. Scopul exerciţiului, prevederile de plan roşu şi plan alb nu sunt cunoscute în totalitate de către toţi cei implicaţi. Nu s-a putut verifica punerea în aplicare a planului alb la nivelul spitalelor, chiar dacă acestea, în mare parte, le-au activat conform procedurilor prevăzute.

TEHNICA DE INTERVENTIE

PUNCTE TARI

1. Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au capacitatea de acoperire la nivel naţional;
2. Tehnica achiziţionată în ultimii ani s-a comportat conform aşteptărilor atât in timpul deplasării, cât şi la executarea misiunilor de intervenţie.

PUNCTE SLABE

1. Dotarea unităţilor cu tehnică performantă de intervenţie trebuie continuată (achiziţia de maşini pentru transportul personalului, echipamente de căutare-salvare);
2. Dezvoltarea/modernizarea reţelei de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor;
3. Nevoia de asigurare a transportului personalului, prin intermediul operatorilor economici de profil, aspect ce presupune costuri suplimentare.
4. Posibilitatea limitata de preparare a hranei pentru echipele de intervenţie (în 90% dintre situaţii, aceasta lipseşte);
5. Capacitatea de cazare în corturi încălzite, de îmbăiere si asigurare a posibilităţii schimbării echipamentului nu există sau este foarte redusă; pe viitor vor fi achiziţionate tabere cu capacitate de cazare pentru personalul propriu şi pentru sinistraţi, la standarde ridicate.

COMUNICARE SI INFORMARE PUBLICĂ

PUNCTE TARI

1. Acoperirea tuturor aspectelor sensibile in comunicarea publica – in primele 24 de ore s-au difuzat mass-media 7 comunicate de presa şi s-au organizat 4 conferinţe de presă:

• 1 noiembrie, ora 9.00 – anunţarea exerciţiului;
• 1 noiembrie, ora 13.15 – prezentarea deciziilor luate în şedinţa CNSSU, a situaţiei tactice şi a intervenţiilor în desfăşurare;
• 1 noiembrie, ora 20.00 – stadiul intervenţiilor în teren în cele două zone afectate grav de cutremur;
• 2 noiembrie, ora 9.00 – situaţia la 24 de ore de la declanşarea exerciţiului, concluzii preliminare;
• Comunicarea directă cu cetăţenii – în acest exerciţiu s-au utilizat ca mijloace de comunicare directă reţelele de socializare. Pe contul de Facebook al MAI au fost făcute 17 postări, iar pe Twitter 7. Alte postări au fost făcute de structurile pentru situaţii de urgenta implicate în exerciţiu;
• A existat o coordonare a comunicatorilor din teren, a celor din judeţele implicate în exerciţiu şi a celor din zonele unde, conform scenariului, s-au produs efecte. Coordonarea s-a realizat din Centrul de la Ciolpani. Pentru acest lucru s-au predefinit grupuri de comunicare pe aplicaţia whatsapp.

PUNCTE SLABE

1. Trebuie consolidate canalele de comunicare directă cu cetăţenii. În situaţia în care va lipsi reţeaua de internet, modalitatea de comunicare online va trebui înlocuită cu altele. Alternativele vor fi analizate şi identificate în zilele următoare;
2. Gestionarea unor linii telefonice destinate aparţinătorilor – într-o situaţie reală se impune operaţionalizarea unor astfel de linii telefonice în cadrul unui centru distinct de zona de media. Fiind însă parte a comunicării publice, aceste centre presupun resurse alocate din timp – existenţa unor linii deja activate, care in caz de nevoie să fie doar operaţionalizate – operatori pentru telefoane, psihologi pentru prefigurarea mesajelor, asigurarea continuităţii acestui serviciu 24/24.
3. Asigurarea zonelor de presă la faţa locului unde se intervine pentru o perioadă mai mare de timp – misiunile de căutare-salvare pot presupune perioade mari de timp, iar in acele zone vor trebui asigurate zone destinate mass-media. În acest exerciţiu, fiind doar 2 locaţii unde s-a acţionat în mod real, s-au putut asigura aceste zone de presă.
4. Infrastructura existentă la centrul operaţional de la Ciolpani – pentru echipa de comunicare locaţia pusă la dispoziţie este insuficientă comparativ cu necesităţile unei astfel de situaţii – o singura cameră cu numai 3 birouri şi 3 calculatoare.
5. Centrul de presa din Ciolpani nu oferă dotarea solicitată de mass-media: reţea wireless, calculatoare, televizoare. Aceste obiecţiuni au fost formulate de jurnaliştii prezenţi la activitate.Reactia sectorului privat nu a intarziatAstfel, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private PALMED a semnalat faptul caSistemul privat de sănătate a fost ignorat în exercițiul de intervenție în caz de cutremur, prin toate structurile sale — spitale și ambulanțe private.

   Acestia nu au fost chemati să participe la exercițiile de intervenție în caz de cutremur, derulate timp de două zile.

   “Am discutat încă de ieri, de la prima oră, de când a fost anunțat exercițiul, atât cu reprezentanți ai spitalelor private, cât mai ales cu cei ai ambulanțelor private. Toată lumea era gata să răspundă solicitărilor venite din partea comandamentului întrunit ieri și să participe, împreună cu ambulanța de stat și cu echipajele SMURD, la exercițiul de intervenție de urgență în caz de cutremur. Apelul nu a venit, nici ieri, nici astăzi. Știm că au mai fost alte simulări și exerciții de-a lungul timpului, și am considerat că poate amploarea lor nu a cuprins sistemul privat, dar nici de data aceasta nu s-a întâmplat, deși a fost anunțat și prezentat ca fiind cel mai mare exercițiu de până acum”, susține Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private — PALMED.

   Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private — PALMED consideră drept discriminatorie decizia de a nu implica resursele private în niciun exercițiu ori simulare realizată până în acest moment.

   Am urmărit cu atenție exercițiul și am aflat, în timpul unei raportări realizate de dl. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, că 7 ambulanțe private ar fi fost chemate pentru a suplimenta resursele de la stat și pentru a acoperi alte intervenții necesare, pe lângă cele de urgență, provocate de cutremur. Înțeleg de aici că nu au participat, efectiv, la exercițiile de salvare propriu-zise. Mai știu și că ele reprezintă un număr infim din resursele de care dispune sistemul privat. Cu siguranță, dacă scenariul ar fi fost o situație reală, pe care nu ne-o dorim, mulți oameni ar fi fost privați de o șansă — aceea de a fi salvați.

   Exerciţiul de amploare derulat de Ministerul Afacerilor Interne privind simularea unui cutremur permite identificarea punctelor potenţial vulnerabile şi lucrurile care trebuie îmbunătăţite, a declarat astazi premierul Dacian Cioloş.

   ‘Din punctul meu de vedere, cu elementele pe care le am până acum, exerciţiul a fost foarte util tocmai pentru că ne-a permis să tragem câteva concluzii de puncte potenţial vulnerabile, unde lucrurile trebuie îmbunătăţite. Şi cred că ăsta este modul responsabil în care putem ameliora activitatea unor astfel de instituţii, cu exerciţii pe teren, dincolo de dotări şi dincolo de modificările legislative’, a afirmat Cioloş, la începutul şedinţei de Guvern.

   El a precizat că de acest exerciţiu au ştiut doar trei persoane.

   In luna septembrie insa, ministrul de interne Dragos Tudorache, declara altceva, intr-un interviu acordat site-ului Ziare.com!

   ‘Au ştiut de această simulare doar trei persoane din stat. Nu e dovada unei lipse de coordonări între instituţii, ci e tocmai dovada că acest exerciţiu s-a vrut o surpriză pentru instituţiile care sunt implicate pentru a vedea capacitatea de reacţie. N-avea niciun sens să ne coordonăm şi să spunem la toată lumea data şi ora în care vom declanşa acest exerciţiu, pentru că ar fi lipsit efectul surpriză şi cutremurele când vin nu ne anunţă cu câteva zile înainte, ci atunci când se întâmplă trebuie să reacţionăm imediat’, a explicat Cioloş.