Un român a creat o mână bionică din materiale reciclate
Articol de Sabina Lapadatescu, 18 noiembrie 2016, 10:44
„Sunt clasicul tocilar”, susţine Andrei Blîndu, un tânăr în vârstă de 17 ani, fiul unor imigranţi români, aflaţi în Italia de 13 ani, care a inventat mâna bionică din lemn.
Pe o scenă din Bologna, el le-a explicat celor prezenţi, printre care şi un ministru italian, cum funcționează invenția sa: „Mâna se mişcă acum cu un software care răspunde la mişcările mele, însă în curând voi crea una comandată direct de creier”.
Băiatul a mărturisit că s-a lăsat inspirat de Iron Man, iubeşte caricaturile Marvel şi dintotdeauna i-au plăcut ştiinţele şi tehnologia. Şi, în timp ce toţi au admirat curioşi şi au aplaudat mâna sa bionică din lemn, Andrei a vorbit ca şi cum ar fi lucrul cel mai normal din lume.
Din acest motiv, a fost premiat împreună cu alţi 15 studenţi din toată Italia drept cel mai bun orator la categoria „tehnologie”, la prima ediţie a concursului „TedxYouthBologna”, lansat de Ministerul Educaţiei şi de organizaţia Ted pentru a dezvolta capacitatea de argumentare a studenţilor şi public speaking-ul, modul de a şti să vorbească în public, convingând oamenii graţie artei oratorice.
„Ideea mea este de a crea dispozitive controlate în totalitate de gândire”, a explicat Andrei. Iată de ce, vara trecută, s-a închis în garajul tatălui său, muncitor sosit din România acum 13 ani, şi a inventat o mână de lemn realizată din materiale reciclate, a conectat-o la circuite fixate la braţul său şi a arătat cum se poate deschide şi închide singură fără să o atingă.
„Am scris un algoritm care o mişcă, momentan încă fac lucruri simple cu ceea ce am la dispoziţie, dar în viitor voi folosi un alt material, pentru că lemnul nu este potrivit pentru proteze”, a spus tânărul român.
Întors din vacanţă, a adus mâna sa bionică la şcoală, la liceul ştiinţific Decio Celeri din Lovere, în provincia Bergamo, iar profesorii au prezentat invenţia sa elevilor de la toate clasele, după care l-au înscris la concursul organizat de Ministerul Educaţiei din Italia.
Aplauzele pentru invenţia sa l-au emoţionat, dar Andrei se gândeşte deja la ceva nou. Anul viitor are Bacalaureatul, iar apoi va merge la universitate.
„Mi-ar plăcea să merg în străinătate, dar poate după licenţă şi, desigur, dacă m-ar chema Massachusetts Institute of Technology, m-aş duce imediat”, a declarat tânărul inventator.
Între timp studiază, citeşte cărţi, se joacă jocuri video, înoată în lac, merge pe bicicletă şi, în special, îşi petrece timpul cu prietena sa, Sofia, despre care spune: „A fost muza mea, mi-a dat linişte pentru a mă gândi la invenţia mea”.
Andrei a ales acest proiect pentru că a citit pe internet un articol despre protezele robotice „şi atunci m-am gândit la un dispozitiv comandat numai de creier şi care s-ar putea face pentru invalizi, dar nu numai”.
Andrei îşi imaginează un viitor în care îşi va deschide propria companie şi va produce astfel de dispozitive.
Băiatul încă lucrează în garajul tatălui său, acolo şi-a amplasat laboratorul. Şi zâmbeşte dacă i se aminteşte că altcineva a pornit chiar de la un mic garaj: „Ştiu, Steve Jobs este mitul meu”.