Femeia cu cravată neagră – escroci de pe malurile Prutului, uniţi-vă!
Articol de , 3 decembrie 2016, 12:52
Pentru că în mijlocul ei s-a aflat Ziua Naţională a României, în săptămâna ce se încheie v-am prezentat mai mult filme româneşti, începând cu una dintre premierele ei „Femeia cu cravată neagră” coproducţie română-română, ce implică resurse şi de peste Prut. De altfel şi acţiunea acestei comedii se desfăşoară atât la Bucureşti cât şi la Chişinău.
Titlul ei este şi cel al unui celebru tablou al lui Modigliani, întrucât acesta şi copiile sale se află în mijlocul întâmplărilor prezentate în film, implicând pe membrii a două familii de escroci mărunţi, câte una din fiecare capitală, cu aspiraţii şi nevoi mult mai mari decât milionul de euro ce ar fi ţinta potrivită pentru orice hoţ începător. Capii de familie sunt prieteni vechi, cunoscându-se pe când se aflau în Legiunea Străină, care vor să pună bazele unei imposibile afaceri şi au nevoie de capital.
Pentru a face rost de banii necesari, cei din Bucureşti fură celebrul portret dintr-un muzeu, ceilalţi îşi propun să spargă casa unui bogătaş din Chişinău, dar nu mai e nevoie fiind ajutaţi de cine nu se aşteptau, obţinând şi ei o pictură la fel… de valoroasă. Când îşi arată reciproc cu mândrie prăzile, descoperă că e… aceeaşi „Femeie cu cravata neagră”, a lui Modigliani. După momentul de stupoare şi indispoziţia prestigiului şifonat, depăşind şi foarte puţin exploatata ceartă pe tema cine a furat falsul, membrii celor doi familii şi noul lor colaborator reuşesc să vândă câteva … copii, ce au diferite culori ale cravatei, unor îmbogăţiţi cu pretenţii fără acoperire.
Cum tot mai au nevoie de bani, pun la cale o ultimă spargere: cea a tezaurului Mitropoliei din Chişinău. Operaţiunea, în timpul căreia iese la iveală toată nepriceperea capilor de familie, reuşeşte totuşi, chiar dacă grupul lor se intersectează cu o altă echipă de spărgători. Cum vă spuneam, nu sunt şanse realiste pentru afacerea în care vor să investească banii astfel obţinuţi, dar tot există o perspectivă pozitivă a poveştii, întrucât, în timpul ultimelor acţiuni ale celor două familii, două perechi de tineri se cunosc şi se îndrăgostesc.
Bine filmată, comedia „Femeia cu cravată neagră” vrea să ironizeze societăţile româneşti de pe ambele maluri ale Prutului aflate în criză. Mare parte din actori fac şi ei ce pot şi ştiu, rezultând câteva momente bune de comedie, chiar în condiţiile în care filmările s-au făcut pe repede-înainte din lipsă de fonduri şi n-a fost timp de suficiente repetiţii. Conştient că mare parte din această producţie nu se susţine îndeajuns de bine, regizorul Adrian Popovici încearcă să compenseze cu muzică în exces, el fiind şi unul dintre compozitorii filmului. Dacă rezistaţi la prima oră de proiecţie, s-ar putea ca răbdarea să vă fie răsplătită de ultima sa parte. Ne facem datoria să vă spunem că mai rulează, din când în când, la Cinemateca Eforie.