De ce nu vin romanii la vot? Vezi explicatia specialistilor!

Articol de Alina Neagu, 11 decembrie 2016, 07:45

BucurestiFM a aflat opiniile analistilor politici despre prezenta slaba la urne.

Analistii politici sunt de parere ca prezenta alegatorilor romani la urne in ziua de 11 decembrie se va mentine, ca si la scrutinul legislativ precedent, la un procent cuprins intre 40 si 50 la suta.
Analistii si sociologii sustin ca sarbatorile de iarna nu reprezinta un factor determinant in privinta prezentei alegatorilor la urne, dar se asteapta ca aceasta sa scada in situatia unor prognoze meteorologice nefavorabile.

Vezi aici LIVE cum se desfasoara alegerile!

„Sarbatorile de iarna vor influenta un numar scazut de oameni inscrisi pe listele electorale. Mai degraba, as merge pe cheia neprevazutului, daca exista avertizare de vreme proasta, inzapeziri care sa tina oamenii in case si sa ii opreasca fizic sa ajunga la sectiile de vot. in acest scenariu, prezenta scazuta la vot va avantaja partidele mari sau competitorii cei mai vocali din campania electorala„, considera Radu Magdin.
Analistul nu exclude insa probabilitatea de a se ajunge la cote semnificativ mai inalte in privinta prezentei romanilor la urne.

Barbu Mateescu explica faptul ca alegerile parlamentare au loc, de obicei, in noiembrie sau decembrie, dar nu destul de aproape de Craciun pentru ca aceasta sarbatoare sa aiba impact, iar Alfred Bulai opineaza ca 11 decembrie nu este o data chiar atat de periculoasa.

In opinia lui Cristian Pirvulescu, scaderea mobilitatii romanilor la vot, din 1990 incoace, s-a datorat organizarii separate a alegerilor prezidentiale de cele parlamentare.
„Dupa 1990, cand alegerile au fost simultan prezidentiale si legislative, iar prezenta la scrutin a fost de 86%, mobilizarea la vot a intrat inevitabil intr-o tendinta de scadere, trecand la 76% in 1992 si 1996, pentru a scadea deja la 65% in 2000.
In 2004 a fost de 58% pentru ca in 2008 sa ajunga la 39%, iar in 2012 la 41%.
Acest fapt s-a datorat, cel mai probabil, separarii alegerilor parlamentare de cele prezidentiale.
Cum conditiile nu s-au schimbat fata de 2008 si 2012, prezenta nu va fi cu mult mai mare„, spune analistul.

Bogdan Ficeac crede ca fixarea procentului de prezenta in jurul a 40-50% se datoreaza faptului ca in general, clasa politica a dezamagit.
Prezenta, probabil, va fi sub sau apropiata de 50%, ca de obicei.
„Nu cred ca va fi o miza foarte mare in aceste alegeri pentru ca, in general, clasa politica a dezamagit, iar cei care au aparut nou pe scena politica inca nu au convins„, afirma Ficeac.

Alfred Bulai vede o posibila explicatie pentru acest procent de prezenta in faptul ca romanii si-au pierdut interesul pentru alegerile parlamentare. El sustine ca electorii prefera, mai degraba, sa isi exprime parerea prin vot cand vine vorba de alegerea sefului statului sau de rezolvarea problemelor comunitatilor locale.
„Prezenta va fi in logica a 50%, undeva in marja normala pentru ca miza este si nu este mare. Adica nu este la fel de mare ca la alegerile prezidentiale, unde de regula este cel mai mare interes, dar nu este nici la nivelul localelor, unde iarasi exista un interes mare pentru ca este o implicare a tuturor la nivel local. Depinde, insa, de foarte multe lucruri care se vor intampla in aceasta campanie, cat de spectaculoasa si incitanta este. Deocamdata, senzatia mea este ca nu se intampla ceva dramatic, semnificativ, incat sa urneasca o populatie mare. Deci, va fi o prezenta mai mica decat in 2014, dar in jurul a ceea ce este de obicei„, crede Alfred Bulai.

Radu Magdin atrage atentia ca miza clasei politice ar trebui sa o reprezinte electorii indecisi fiindca aceasta majoritate tacuta poate avea capacitatea de a rasturna toate predictiile sociologice, atunci cand exista o motivatie destul de puternica.
„Daca ar fi sa urmam trendul alegerilor locale, care au cumulat in jur de 50 de procente prezenta la vot, putem spune ca nu vom avea surprize majore in acest scrutin electoral.
Cu toate acestea, miza pe termen mediu a clasei politice ar trebui sa o reprezinte restul de 50+ de procente de electori care nu se prezinta la vot din diverse motive subiective: dezamagire, apatie, lipsa reprezentativitatii, etc. Trebuie sa tinem cont de nivelul de incredere pe care partidele politice, ca organizatii, il au in ochii electoratului tinta – nu ne referim aici la electoratul dur, acei votanti foarte bine cristalizati, ci la oamenii cu drept de vot nehotarati, fluizi decizional. Acestia sunt dezamagiti de clasa politica actuala si, probabil, vor sanctiona anumiti candidati cu un vot negativ sau absentand de la urne in ziua cu pricina„, afirma analistul.

Un scurt istoric al prezentei la vot, de la Revolutie si pana la momentul actual:

Alegerile parlamentare din 2012

Prezenta la vot la nivel national a fost de 41,72%, fata de 39,26%, in 2008. Dintre acestia, 40,49% provin din mediul urban si 43,40% din mediul rural.
In Bucuresti s-au prezentat la urne 39,36% dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale, cea mai mare prezenta inregistrandu-se in sectorul 1 (42,39%) iar cea mai mica prezenta in sectorul 5 (35,76%). in celelate sectoare, prezenta a fost urmatoarea: 41,16% (sector 2), 37,27% (sectorul 3), 39,56% (sectorul 4), 40,79% (sectorul 6).

Alegerile parlamentare din 2008

Prezenta a fost de 39,2%, in scadere cu aproximativ 20% fata de 2004. Au votat 7.237.995 din cei 18.464.274 de alegatori inscrisi pe liste, in mediul urban prezenta fiind de 35,63%, iar in mediul rural de 44,24% din numarul cetatenilor cu drept de vot.
In Bucuresti s-au prezentat la vot 30,37% dintre alegatori. in sectorul 1, prezenta a fost de 34,79%, in sectorul 2- 34,51%, in sectorul 3- 26,29%, in sectorul 4- 28,09%, in sectorul 5- 30,56%, iar in sectorul 6 – 29,91%.

Alegerile parlamentare din 2004

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, prezenta la urne a fost de 58,9%, dupa ce au votat numai 10.794.653 de romani dintre cei 18.449.344 cu drept de vot.

Alegerile parlamentare din 2000

Participarea la vot a fost de 65,3%, in scadere cu 10% fata de alegerile legislative din 1996. Au votat 11.559.458 de alegatori, dintre cei 17.699.727 inscrisi pe listele electorale.

Alegerile parlamentare din 1996

Participarea la vot la alegerile parlamentare a fost de 76%, reprezentand 13.088.388 de alegatori dintr-un total de 17.218.654 inscrisi pe liste.

Alegerile din 1992

S-au prezentat 12.496.430 de alegatori, dintr-un total de 16.380.663 inscrisi pe listele electorale permanente. Prezenta a fost de 76,3%.

Alegerile din 1990

Cea mai mare prezenta la urne la alegerile parlamentare – au votat 86,2% dintre alegatori, reprezentand peste 14 milioane dintr-un total de 17.200.722 inscrisi pe listele electorale permanente.