LIVE: Alegeri parlamentare 2016

Articol de Alina Neagu, 11 decembrie 2016, 02:30 / actualizat: 12 decembrie 2016, 13:19

UPDATE 12:00. Biroul Electoral Central a anunțat rezultate alegerilor parlamentare, după numărarea a 82,55% din voturi.

CAMERA DEPUTAȚILOR:

PSD: 45,26%
PNL: 19,99%
USR: 9,13%
UDMR: 6,26%
ALDE: 5,58%
PMP: 5,23%

SENAT: 

PSD: 45,43%
PNL: 20,34%
USR: 9,18%
UDMR: 6,33%
ALDE: 5,99%
PMP: 5,52%

UPDATE 10:30 Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele parțiale oficiale ale scrutinului de ieri după numărarea a aproximativ 70% din voturi.

CAMERA DEPUTAȚILOR:

PSD 45,09 %
PNL: 19,96 %
USR: 9,26 %
UDMR: 6,15 %
ALDE: 5,62 %
PMP: 5,22 %

Celelalte formațiuni politice și candidații independenți au obținut voturi sub pragul necesar intrării în Parlament.

SENAT:

PSD: 45,25%
PNL: 20,32%
USR: 9,31%
UDMR: 6,22 %
ALDE: 6,06%
PMP: 5,51 %

Celelalte formațiuni politice și candidații independenți au obținut voturi sub pragul necesar intrării în Parlament.

Uniunea Salvaţi România a primit cele mai multe voturi de la românii din diaspora la scrutinul legislativ de ieri. În total, în cele 417 secții din străinătate au votat peste 100 de mii de alegatori.

UPDATE 08:15

Biroul Electoral Central a numărat voturile exprimate în 99% din secțiile de votare organizate pentru alegerile parlamentare. La Camera Deputaților, PSD este în fruntea preferințelor alegătorilor cu 45,9%, urmat de PNL cu 19,88%, USR cu 8,49%, UDMR cu 6,29%, ALDE cu 5,64% și PMP cu 5,06%. La Senat, rezultatele sunt următoarele: PSD – 46,09%, PNL – 20,26%, USR – 8,55%, UDMR – 6,28 %, ALDE – 6,07%, PMP – 5,34%.

UPDATE 12.12.2016-06:25

Biroul Electoral Central a numărat voturile exprimate ieri în 98,8% din secțiile de votare organizate pentru alegerile parlamentare.
Potrivit rezultatelor, PSD este în fruntea preferințelor alegătorilor pentru Camera Deputaților cu 45,92%, urmat de PNL cu 19,88% și de USR cu 8,48%. Urmează UDMR cu 6,29%, ALDE cu 5,64% și PMP cu 5,06%.
La Senat ordinea este aceeași, iar rezultatele sunt următoarele: PSD – 46,11%, PNL – 20,27%, USR – 8,54%, UDMR – 6.29 %, ALDE – 6,06%, PMP – 5,34%.

UPDATE 21:20

PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016 și, teoretic, poate forma majoritatea parlamentară împreună cu ALDE, potrivit exit-poll-ului IRES.
PSD a obținut 45,8 la sută din voturi la alegerile legislative din 2016, urmat de PNL cu 20,8 la sută din voturi, potrivit estimărilor exit-poll-ului IRES, realizat la comanda Digi24, pe baza datelor culese până la ora 20:00.
ALDE ar avea 6,3 la sută din voturi, astfel că o coaliție PSD-ALDE ar avea, teoretic, peste 50 la sută din voturi.
Al treilea cel mai bun rezultat aparține USR-ului, cu 9,2 la sută din voturi. În Parlament mai intră UDMR, care ar fi obținut 6,7 la sută din sufragii.
Potrivit sondajului, PMP și PRU ar urma să NU intre în Parlament.

REZULTATE EXIT-POLL IRES – ora 21:00 (date culese până la ora 20:00)
PSD – 45,8 la sută
PNL – 20,8 la sută
USR – 9,2 la sută
ALDE – 6,3 la sută
UDMR – 6,7 la sută
PMP – 4,7 la sută
PRU – 2,5 la sută
Sunt opţiunile de vot ale alegătorilor culese de operatorii IRES până la ora 20:00

EXIT-POLL CURS AVANGARDE Alegerile parlamentare 2016

CAMERA DEPUTAȚILOR
PSD: 45,5%
PNL: 21,7%
USR: 8,5%
ALDE: 6%
PMP: 6%
UDMR: 6%
PRU: 2,5%
PAN: 1,1%
Altul: 2,7%

SENAT
PSD: 45,2%
PNL: 21,8%
USR: 8,9%
ALDE: 6,5%
PMP: 6%
UDMR: 6%
PRU: 2,5%
PAN: 1,1%
Altul: 2,0%

EXIT-POLL CURS Sociopol Alegerile parlamentare 2016

PSD – 42,3%
PNL – 19,2%
USR – 10,1%
ALDE – 6%
UDMR – 5,4%
PMP – 5,2%
PRU – 4,5%
Independenţi – 2,5%
PRM – 1,1%
PER – 1%
ANR – 0,8%
PSR – 0,5%
Alt partid – 1,2%

UPDATE 20:00

Potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central, până la această oră au votat peste 7 milioane de români, ceea ce înseamnă o prezență la urne de 38,74%.

În București au votat peste 700 de mii de persoane, adică peste 40% dintre locuitorii Capitalei.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00.

UPDATE 19:00

Potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central, până la această oră au votat peste 6,5 milioane de români, ceea ce înseamnă  o prezență la urne de 37,61%.

UPDATE 18:00

Românii mai au la dispoziție 3 ore pentru a-i alege pe membrii Parlamentului.

Potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central, până la această oră au votat peste 6,1 milioane de români, adică s-a înregistrat o prezență la urne de 33,7%.

În București au votat peste 600 de mii de persoane, respectiv 34,1% dintre locuitorii Capitalei.

Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00.

UPDATE 17:00

Până la această oră au votat aproximativ 5,5 milioane de români, respectiv o prezență la urne de 30,55%.

În București au votat aproximativ 550 de mii de persoane, respectiv 30,98% dintre locuitorii Capitalei.

UPDATE 16:00

Potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central, până la această oră au votat aproximativ 4,9 milioane de români, ceea ce înseamnă o prezență la urne de 26,61%.

În Capitală au votat peste 480 de mii de persoane, respectiv 27,37% dintre locuitorii Capitalei.

Cea mai mare prezență la urne s-a înregistrat în Sectorul 1, 31,94%, iar cea mai scăzută în sectorul 3, respectiv 24,84%.

UPDATE 15:00

Prezența la vot, la nivel național, este de 23,45%. În București s-au prezentat la urne 24,37% dintre alegători.

UPDATE 14:00

Prezența la urne la alegerile parlamentare, la nivel național, este de 20,17%. În București, s-au prezentat la vot 21% dintre alegători.

UPDATE 13:00

Prezența la vot, la nivel național, este de 16,56%. În București, au votat 16,98% dintre alegători.

UPDATE 12:55

Incident la o secție de vot din Capitală. Un bărbat a primit trei buletine de vot, două pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat și le-a introdus pe toate în urnă. Află mai multe detalii de aici!

UPDATE 12:00

Prezența la vot la nivel național este de 12,40%. În Capitală, au votat 12,47% dintre alegători. Prezența la vot este mai mare decât cea înregistrată la alegerile parlamentare din 2012.

UPDATE 11:20

Peste 600 de români care au împlinit astăzi 18 ani pot merge la vot, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Monica Dajbog. Serviciile publice comunitare pentru evidența persoanelor au program cu publicul astăzi, pentru a veni în sprijinul celor care nu dețin documente de identitate valabile.

UPDATE 11:00

Până la ora 11.00, prezența la urne, la nivel național a fost de 8,56%. În București, s-au prezentat la vot 8,20% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, potrivit Biroului Electoral Central.

UPDATE 10:30

Militarii romani aflați în misiune în Afganistan pot vota la cele două secții amplasate în bazele militare din Kabul și Kandahar. Militarii aflați în Kabul își pot exprima opțiunea electorală și la secția de vot organizată în incinta Ambasadei României.

UPDATE 10:00

Până la această oră, prezența la vot la nivel național este de 5,22%. Prezența la urne este mai mare comparativ cu cea înregistrată la alegerile parlamentare din 2012. În București, până la ora 10.00 au votat 4,67% dintre alegători.

UPDATE 09:00

Prezența la urne, la nivel național, până la ora 09.00 este de 2,52%. În Capitală, au votat 2, 11% dintre alegători, potrivit Biroului Electoral Central.

UPDATE 08:50
Alegătorii au la dispoziție o platforma online și un număr de telefon Telverde, unde se pot sesiza eventuale nereguli în ziua votului!
Afla toate detaliile de AICI!

UPDATE 08:14 Până la această oră, prezența la vot în Capitală este de 1,03%. La nivel național, prezența la urne este de 1,31%.

UPDATE 08:00
Analistii politici si sociologii ofera explicatia pentru prezenta slaba la urne.
Vezi AICI de ce nu voteaza mai multi romani!

UPDATE 7:30
Secţiile de votare s-au deschis la 7 dimineaţa, iar peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament.

BucurestiFM iti spune totul despre alegerile parlamentare de astazi!

Câti deputati si senatori vor fi alesi anul acesta?

În circumscriptiile electorale din tara vor fi alesi 308 deputati si 134 de senatori.
În Circumscriptia electorala nr. 43 pentru cetatenii români cu domiciliul în afara tarii vor fi alesi 2 senatori si 4 deputati.

Cine are dreptul de a fi ales în Parlament?

Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetatenia româna si domiciliul în tara.
Candidatii trebuie sa fi împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor si de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi în Senat.

Cine nu are dreptul de a fi ales în Parlament?

Judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica, debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, persoanele carora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca definitiva, persoanele carora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca definitiva sau prin lege.

Cine are dreptul de a vota in tara?

Pot vota în tara cetatenii români care îndeplinesc urmatoarele conditii:
– au domiciliul sau resedinta în România,
– au vârsta de cel putin 18 ani, daca aceasta vârsta a fost împlinita pâna în ziua alegerilor inclusiv.

Cine nu are dreptul de a alege?
– debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie,
– persoanele carora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca definitiva.

Unde voteaza alegatorii români cu domiciliul sau resedinta în tara?

Alegatorii voteaza numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde îsi au domiciliul ori resedinta.
În cazul în care, în ziua votarii, alegatorii se afla în alta unitate administrativ-teritoriala din cadrul aceleiasi circumscriptii electorale, acestia pot vota la orice sectie de votare din cadrul circumscriptiei electorale unde îsi au domiciliul sau resedinta.
Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului si la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputatilor. Fiecare alegator îsi exprima votul personal.
Exercitarea votului în numele altui alegator este interzisa.

Cu ce acte de identitate se poate vota la sectiile din România?

Cetatenii români cu domiciliul sau resedinta în România care în ziua votarii se afla în tara îsi pot exercita dreptul de vot la sectiile de votare organizate în România în baza unuia dintre urmatoarele acte de identitate, valabile în ziua votarii:
– cartea de identitate,
– cartea electronica de identitate,
– cartea de identitate provizorie,
– buletinul de identitate,
– pasaportul diplomatic,
– pasaportul diplomatic electronic,
– pasaportul de serviciu,
– pasaportul de serviciu electronic,
– carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din scolile militare.

Cum puteti afla la ce sectie de votare sunteti arondat?

Accesati www.registrulelectoral.ro si introduceti datele personale solicitate pentru a afla sectia de votare la care ati fost arondati, inclusiv adresa acesteia.

Care este programul de votare?

Votarea se desfasoara între orele 7 si 21.
La ora 21, presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea încheiata si dispune închiderea localului sectiei de vot.
Alegatorilor care la ora 21 se afla în sala unde se voteaza li se permite sa îsi exercite dreptul de vot.

Cum functioneaza Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului multiplu?

Fiecare alegator prezinta actul de identitate si, dupa caz, documentul care dovedeste resedinta operatorului de calculator al biroului electoral al sectiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegatorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal.
În cazul în care alegatorul nu figureaza în lista electorala permanenta existenta în sectia de votare respectiva, Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal semnaleaza daca:
– persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani pâna în ziua votarii inclusiv,
– persoana care s-a prezentat la vot si-a pierdut drepturile electorale,
– persoana care s-a prezentat la vot este arondata la alta sectie de votare,
– persoana care s-a prezentat la vot este omisa din lista electorala permanenta, are domiciliul sau resedinta în raza teritoriala a sectiei de votare respective si daca a formulat o solicitare de a fi înscrisa în Registrul electoral cu adresa de resedinta,
– persoana care s-a prezentat la vot si-a mai exercitat dreptul de vot la acelasi scrutin.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, a comunicarilor efectuate prin intermediul acestuia si a verificarii actului de identitate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare:
– opreste de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani pâna în ziua votarii,
– persoana care si-a pierdut drepturile electorale si persoana care a optat sa voteze prin corespondenta,
– indruma alegatorul sa voteze la sectia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la alta sectie de votare,
– îndruma alegatorul sa voteze la sectia de votare unde a fost arondat conform resedintei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de resedinta,
– înscrie în lista electorala suplimentara persoana care s-a prezentat la vot, este omisa din lista electorala permanenta, are domiciliul sau resedinta în raza teritoriala a sectiei de votare respective, în cazul în care persoana omisa este înscrisa în lista electorala permanenta existenta la alta sectie de votare, presedintele biroului electoral al acelei sectii de votare va fi notificat de catre sistemul informatic în acest sens si va radia persoana respectiva din lista electorala permanenta, dupa ce alegatorul semneaza în lista electorala suplimentara îi încredinteaza buletinele de vot si stampila cu mentiunea „VOTAT”;
– înscrie în lista electorala suplimentara persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau resedinta în alta unitate administrativ-teritoriala din cadrul aceleiasi circumscriptii electorale,
– permite alegatorului care îndeplineste conditiile prevazute de lege si este înscris în lista electorala permanenta sa voteze; în acest sens, dupa ce alegatorul semneaza în lista electorala permanenta îi încredinteaza buletinele de vot si stampila cu mentiunea „VOTAT”.

Cum se desfasoara votarea?

– Alegatorii voteaza separat, în cabine închise, aplicând stampila cu mentiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidati sau numele candidatului pe care îl voteaza.
– Stampila cu mentiunea „VOTAT” trebuie sa fie rotunda si astfel dimensionata încât sa fie mai mica decât patrulaterul în care se aplica.
– Dupa ce au votat, alegatorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina alba care poarta stampila de control sa ramâna în afara si le introduc în urna, având grija sa nu se deschida. Îndoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul votului este asigurat.
– În cazul în care buletinul de vot se deschide în asa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anuleaza si se da alegatorului, numai o singura data, un nou buletin de vot, facându-se mentiune despre aceasta în procesulverbal al operatiunilor de votare.
– Stampila cu mentiunea „VOTAT”, încredintata pentru votare, se restituie presedintelui, care o aplica pe actul de identitate, mentionând si data scrutinului. În cazul alegatorilor care voteaza pe baza cartii de identitate, pe versoul acesteia se aplica un timbru autocolant cu mentiunea „VOTAT” si data scrutinului.

Se considera buletine de vot valabil exprimate:
– buletinele de vot pe care stampila a fost aplicata în interiorul unui singur patrulater,
– buletinele de vot pe care stampila aplicata depaseste limitele patrulaterului, dar optiunea alegatorului este evidenta,
– buletinele de vot pe care stampila a fost aplicata de mai multe ori în interiorul aceluiasi patrulater,
– buletinele de vot pe care stampila a fost aplicata în interiorul unui singur patrulater si în afara patrulaterelor,
– buletinele de vot pe care stampila a fost aplicata în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite mentiuni ale alegatorului.

Se considera voturi albe si nu intra in calculul voturilor valabil exprimate buletinele care nu au aplicata stampila „VOTAT”.

Se considera nule si nu intra în calculul voturilor valabil exprimate
– buletinele de vot care nu poarta stampila de control a biroului electoral al sectiei de votare,
– buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat,
– buletinele de vot la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere,
– buletinele de vot la care stampila este aplicata în afara patrulaterelor,
– buletinele de vot la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere, chiar daca una dintre stampile a fost taiata,
– buletinele de vot la care stampila aplicata are un alt model decât cel legal aprobat.
Cine poate vota prin intermediul urnei speciale?

– Cetatenii cu drept de vot din circumscriptia electorala respectiva care nu se pot deplasa la sediul sectiei de votare din cauza de boala sau invaliditate.
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, însotita de copii ale actelor din care rezulta starea de sanatate ori de invaliditate, înregistrata la cea mai apropiata sectie de votare de locul în care se afla în ziua votarii, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii- stampila cu mentiunea„VOTAT” si buletine de vot- la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetatenilor care nu se pot deplasa la sediul sectiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unitatile medicale unde se afla internati, dupa caz.
– Persoanele retinute, detinute în baza unui mandat de arestare preventiva ori asupra carora s-a dispus masura preventiva a arestului la domiciliu sau persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de catre aceasta categorie de alegatori este stabilita prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste conditii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscriptiei electorale în care au loc alegeri.

Se considera infractiuni electorale si se pedepsesc conform codului penal:

ART. 385 Împiedicarea exercitarii drepturilor electorale
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Atacul, prin orice mijloace, asupra localului sectiei de votare se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
ART. 386 Coruperea alegatorilor
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Nu intra în categoria bunurilor prevazute mai sus bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu însemnele unei formatiuni politice.
ART. 387 Frauda la vot
Fapta persoanei care voteaza: fara a avea acest drept, de doua sau mai multe ori, prin introducerea în urna a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegator se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals
ART. 389 Violarea confidentialitatii votului
Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseste cu amenda.
Daca fapta a fost comisa de un membru al biroului electoral al sectiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
ART. 390 Nerespectarea regimului urnei de vot
Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilita pentru închiderea votarii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Incredintarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al sectiei de votare ori transportarea acesteia de catre alte persoane sau în alte conditii decât cele prevazute de lege se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
ART. 391 Falsificarea documentelor si evidentelor electorale
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si înscrierea în copia de pe lista electorala permanenta ori de pe lista electorala complementara a unor persoane care nu figureaza în aceasta lista.
Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care altereaza înregistrarea ori însumarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare sau determina repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Autoritatea Electoralã Permanenta a publicat ghiduri de informare a alegatorilor, in format tiparit si electronic

Ghidul alegatorului român cu domiciliul sau resedinta in tara este accesibil în format electronic AICI!

Ghidul tinerilor poate fi accesat AICI!