Ce s-a ales de bilele despărțitoare instalate de Oprescu?!
Articol de Mircea Apostolescu, 27 februarie 2017, 09:52
Inca din 2013, Primaria Capitalei demara un program de reabilitare a trotuarelor bulevardelor din centrul Bucurestiului. Lucrarile au inceput in acel an in Piata Romana si au continuat pe Magheru, pana la magazinul „Eva”. Ele au continuat, apoi, in 2014 si 2015, cu bulevardele Nicolae Balcescu, I. C. Bratianu si Regina Elisabeta. Asfaltul a fost inlocuit cu dale de piatra naturala, bordurile vechi au fost schimbate, au fost montati bolarzi la marginea trotuarelor, pentru a interzice accesul masinilor. Si au mai fost montate, in Romana, la marginea trotuarelor, in loc de stalpisori sau de bolarzi, niste bile de metal, cam de marimea unei mingii de fotbal, poate putin mai mari, carora bucurestenii, cu umorul lor aparte, le-au zis „ouale lui Oprescu”. De reabilitare s-a ocupat firma Tehnologica.
Dupa nici patru ani de la reabilitare, chiar mult mai putin, in functie de momentul cand a intrat in lucru fiecare portiune, lucrarea necesita reparatii serioase. Multe dintre placile care au fost puse in loc de asfalt, pe trotuare s-au dislocat si s-au spart. Din aceasta cauza, portiuni intregi de trotuar sunt adevarate capcane pentru pietoni, care se pot impiedica si se pot dezechilibra, chiar daca sunt in forma fizica buna. Nu mai vorbim despre persoanele varstnice, despre cele cu dizabilitati, despre mamicile sau bunicile cu copii in carucioare sau despre cei care incearca sa traga dupa ei un troler, ca doar e centrul Bucurestiului si este plin de hoteluri si de turisti straini.
Si multe dintre pietrele cu care au fost pavate stradutele din zona, spre exemplu parcarea din fata magazinului „Eva” si straduta de acces catre aceasta au disparut de ceva vreme sau se clatina si aproape sar din pavaj, cand trec masinile peste ele cu viteza putin mai mare de 10 kilometri pe ora.
Cat despre stalpisorii si bolarzii de la marginea trotuarelor, nici acestia nu au reusit sa faca fata dorintei fierbinti a soferilor bucuresteni de a-si urca masinile pe trotuare. Multi dintre ei au fost dislocati cu totul, rasturnati, sparti sau rupti. Nici „ouale lui Oprescu” din Piata Romana nu au avut o soarta mult mai buna. Multe dintre ele au fost dislocate, adunate, cate doua-trei la un loc, au disparut sau chiar au fost taiate pe jumatate, pentru a fi transformate in cosuri de gunoi ad-hoc.
Toate acestea ne arata doua lucruri. Mai intai ca reabilitarea trotuarelor cu placi de piatra, cu bolarzi si cu alte elemente de mobilier urban de forma sferica a fost o risipa de bani. Ar fi fost mult mai practic sa se toarne un covor asfaltic ca lumea si sa se monteze niste stalpi adanc infipti in pamant, pentru interzicerea accesului auto. Al doilea lucru foarte clar este ca organele de ordine nu reusesc sa impiedice nici distrugerea stalpisorilor, a bolarzilor si a „oualelor” domnului Oprescu, asa cum nu reusesc nici sa-i opreasca pe lipitorii de afise, pe parcagii ilegali, pe cei care umplu de mazgalituri si de inscriptii obscene toate zidurile, gardurile si vitrinele orasului.
Desigur, ar mai fi si o a treia concluzie si anume ca lucrarile au fost facute de mantuiala, de vreme ce, dupa atat de putin timp au nevoie de reparatii.
Poate ar trebui sa le platim constructorilor, tot din bani publici, o reciclare pe la Roma, sa invete cum faceau legionarii romani drumuri precum Via Apia, care rezista fara reparatii de mai bine de 2000 de ani… Asta daca tot vor sa se joace cu piatra pe bulevardele Bucurestiului.