”Haiducii si banditii care au terorizat Bucurestii” – pentru cei cu spirit de aventura

Articol de cristina.toma, 8 aprilie 2017, 10:00

O carte pe care ar fi bine sa nu o lasati necitita in aceasta primavara, mai ales daca va pasioneaza secretele Bucurestiului este „Haiducii si banditii care au terorizat Bucurestii”, o serie de docudrame si mituri urbane evocate de Dan-Silviu Boerescu si aparuta la editura Integral.

Din cartile de istorie si din filme stim ca haiducul „ia de la bogati si da la cei saraci” si asa devine erou. Dar cine sunt bogatii de la care iau haiducii? Ei bine, acestia sunt negustori avuti aflati pe drumurile dintre Constantinopol si Lipsca, „stafetarii Postei” si chiar si ciobani mai avuti aflati in transhumanta.

Insa haiducul se va transforma in decursul istoriei in bandit de oras care sfideaza si ridiculizeaza politia iar, mai apoi, in revolutionar activ care va zgudui din temelii ordinea si va schimba istoria.

Cel care deschide seria acestor personaje celebre la vremea lor, dar cat se poate de reale este chiar Andrii Popa, despre care si astazi o celebra piesa folk ne spune ca „E haiduc si e vestit” si care a ramas in istorie si ca un „recuperator” de fete. Ce se intamplase de fapt? El se dusese impreuna cu zeci de tovarasi ca sa elibereze si sa aduca inapoi niste fete valahe ce ajunsesera in haremul unui pasa. Insa ajunsi acolo haiducii au un soc: nu gasesc doar fetele cautate de ei ci vreo 500, una mai frumoasa decat alta, pe care, dupa ce s-au sfatuit intre ei, decid sa le ia cu ei. Asa ca devasteaza seraiul pasei si pleasca impreuna cu cele 500 de frumuseti. Ar fi de inteles ca au urmat 500 de nunti, iar apoi cu totii au fondat un sat undeva, in mijlocul codrilor ce se intindeau atunci in Tara Romaneasca, pentru a-si feri familiile de pericolele de atunci.

Haiduci, briganzi, eroi sau talhari si justitiari atemporali, controversati, cu totii au terorizat dar au si fascinat Bucurestiul. Si aici vom gasi o intreaga galerie de personaje precum ultimii haiduci urbani, Ionica Tunsu, paracliserul raspopit, si Iorgu Serdaru, talharul care l-a fascinat pe Eminescu si a facut deliciul presei bucurestene. Mai apar si Zdrelea si Maruntelul, care sfidau politistii, dar si Bandele Kalasnikov si multi altii.

Ar fi multe de povestit dar si multe de citit, asa ca eu nu va mai spun decat ca nu veti lasa cartea din mana pana cand nu veti intoarce si ultima pagina.