Ziua Internațională a Libertății Presei sărbătorită astăzi
Articol de Stefania Grigore, 3 mai 2017, 10:39
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat această zi pentru sărbătorirea libertăţii presei şi apărarea independenţei jurnaliştilor.
Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.
Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.
Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).
În acest an, premiul a fost atribuit jurnalistului şi scriitorului Dawit Isaak, în vârstă de 52 de ani, un suedez originar din Eritreea, prizonier politic din 23 septembrie 2001. După ce, împreună cu alţi nouă jurnalişti eminenţi din presa liberă şi alţi 15 politicieni, a cerut reforme democratice şi o examinare atentă, obiectivă, a evenimentelor ce au dus la războiul dintre Eritreea şi Etiopia, Dawit Isaak a fost arestat şi acuzat de trădare. Jurnaliştii au fost acuzaţi şi de primirea de ajutor financiar din străinătate, faptă considerată crimă conform legilor presei din Eritreea. Într-o rezoluţie, Parlamentul European şi-a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu faptul că Dawit Isaak a fost închis fără să fi fost judecat şi a cerut eliberarea imediată a acestuia. În prezent locul de detenţie al lui Dawit Isaak este necunoscut.
Premiul este înmânat în cadrul unei ceremonii care va avea loc în seara zilei de 3 mai, la jakarta, în Indonezia, în cadrul unui eveniment organizat de UNESCO şi Ministerul de Externe al ţării gazdă, în perioada 1 – 4 mai.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.
Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.
Trebuie sa aplaudăm hotărârea jurnaliştilor de a descoperi adevărul indiferent de mărimea pericolelor la care se expun, indiferent de câte eforturi se fac pentru a-i reduce la tăcere.
Un puternic motiv de îngrijorare îl reprezintă activitatea din ce în ce mai vizibilă a unor grupări criminale sau teroriste, cum sunt „Statul Islamic” în Siria sau Irak, „Boko Haram” în Nigeria, numeroase grupări islamiste din Libia şi alte state din regiune, dar şi grupări de gherilă din Columbia sau Mexic. Toate acestea este cert că nu agreează în niciun fel libertatea de exprimare şi nu se dau în lături de la atacarea jurnaliştilor, mulţi dintre aceştia sfârşind tragic în încercarea de a respecta libertatea de expresie.
În clasamentul ţărilor, conform indexului libertăţii presei, Finlanda este considerată ţara în care libertatea de exprimare este cea mai ridicată, pe următoarele locuri situându-se Olanda şi alte două ţări nordice, Norvegia şi Danemarca, urmate în „Top 10” de Noua Zeelandă, Costa Rica, Elveţia, Suedia, Irlanda şi Jamaica.
România se afla, în 2016, pe locul 49 în acest clasament, în creştere cu trei poziţii faţă de anul precedent, cele mai mai scăderi în acest top fiind înregistrate de Polonia, cu o puternică degradare a libertăţii presei, şi o scădere de 29 de locuri, şi mai ales Tadjikistan şi Brunei, cu scăderi de 34 de locuri.
Cele mai problematice ţări în privinţa libertăţii presei sunt Sudan, Vietnam, China, Siria, Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei este marcată şi la Bucureşti prin lansarea Raportului FreeEx – Libertatea Presei în România 2016-2017, care face o analiză anuală a principalelor evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare.
Sursa articol: Rador