Celebrul compozitor Kalevi Aho, la Sala Radio
Articol de Stefania Grigore, 4 mai 2017, 14:42
Vineri, 5 mai, ora 19:00, Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, va interpreta, în prima parte a serii, Concertul pentru flaut şi orchestră semnat de compozitorul finlandez Kalevi Aho, unul dintre numele de referinţă ale muzicii contemporane, care va asista la premiera interpretării acestui concert la Sala Radio. În partea a doua a programului, orchestra va prezenta Simfonia nr. 1 în re major de G. Mahler.
Protagonistul serii va fi flautistul Matei Ioachimescu, o prezenţă apreciată pe scenele muzicale din Europa şi Asia, recompensat în 2013 cu titlul de Ambasador al Integrării, acordat de Ministerul Afacerilor Externe al Austriei pentru calitatea proiectelor sale muzicale.
Născut în Finlanda în 1949, Kalevi Aho este un compozitor contemporan ale cărui lucrări, între care 15 simfonii, 4 lucrări de operă şi un număr semnificativ de opusuri camerale, sunt interpretate astăzi de orchestre prestigioase din Europa şi din lume.
Gabriel Bebeşelea este dirijor principal al Filarmonicii de Stat Transilvania, al Filarmonicii de Stat din Sibiu şi dirijor al Operei Naţionale din Cluj-Napoca, fiind recunoscut ca unul dintre cei mai talentaţi tineri dirijori români.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Gabriel Bebeşelea – este Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat Transilvania, al Filarmonicii de Stat din Sibiu şi Dirijor al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.
Admirat pentru entuziasmul şi muzicalitatea sa, reputaţia lui a crescut substanţial şi rapid în ultimii ani, concertând cu orchestre precum: Orchestra Naţională Radio, orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra de Cameră Radio, orchestra Operei Naţionale Bucureşti, Philharmonic Chamber Orchestra of London, Kazakhstan State Symphony Orchestra, Orchestra Simfonică G. Rossini etc. Stagiunile următoare includ concerte şi spectacole cu National Philharmonic of Russia, Hungarian National Philharmonic, Janaček Philharmonic Orchestra, Zagreb Philharmonic Orchestra, Kammerorchester Berlin, Wiener Kammerorchester, printre altele.
În vara lui 2016 a debutat în Rossini Opera Festival de la Pesaro, unde a dirijat producţia de Il Viaggio a Reims.
La doar 29 de ani, Gabriel Bebeşelea este deja recunoscut ca fiind „unul din cei mai talentaţi dirijori născuţi în ultimele decenii în România” (Jurnalul Festivalului George Enescu, 7 septembrie 2011) şi e câştigător al premiului întâi la Lovro von Matačić Conducting Competition (Zagreb 2015) şi al premiului întâi la Jeunesses Musicales Conducting Competition (Bucuresti 2010). Gabriel Bebeşelea a fost semifinalist al Donatella Flick London Symphony Orchestra Conducting Competition în 2014 şi semifinalist al Gustav Mahler Competition Bamberg Symphony în 2016. Recunoscut şi ca dirijor de operă, Bebeşelea a câştigat premiul pentru Cel mai bun dirijor în cadrul Galei Operelor Naţionale în 2014.
În 2011 a câştigat o bursă de asistenţă la Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, unde a avut posibilitatea să asiste la repetiţiile şi concertele celor mai mari dirijori ai prezentului: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnanyi, Philippe Herreweghe, David Zinman şi Eliahu Inbal.
În 2015 Gabriel Bebeşelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciaţi dirijori: cu Bernard Haitink la Lucerne Festival at Easter şi cu Kurt Masur la Aurora Classical Festival.
Una dintre pasiunile lui Gabriel Bebeşelea este să lucreze cu tineri muzicieni. Începând din 2011 este Dirijor Principal al Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei şi dirijează frecvent Orchestra Română de Tineret.
În 2010 a absolvit studiile de licenţă la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca la clasa maestrului Petre Sbârcea. Doi ani mai târziu a absolvit studiile de master din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti la clasa maestrului Horia Andreescu. În prezent este doctorand al Universităţii Naţionale de Muzică sub îndrumarea prof. Dan Dediu. Este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postgraduale la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului la clasa maestrului Mark Stringer.
Matei Ioachimescu – numit în anul 2013 „Ambasador al integrării” de către Ministerul de Externe al Austriei pentru activitatea sa intensă şi calitatea înaltă a proiectelor susţinute, flautistul român este unul dintre cei mai rafinaţi muzicieni ai generaţiei sale. Cu o activitate concertistică intensă, Matei Ioachimescu susţine concerte ca solist şi membru al mai multor ansambluri camerale, prezentând programe de succes în Europa şi Asia. A început studiul flautului la Bucureşti cu profesorul Vasile Ganţolea. Este absolvent al Universităţii de Muzică din Viena unde a studiat cu renumita profesoară Barbara Gisler şi s-a perfecţionat cu profesorii Pierre-Yves Artaud, Heidi Indermühle, Ion-Bogdan Ştefănescu şi Renate Armin-Greiss. Matei Ioachimescu este laureat al mai multor distincţii şi burse (cele al fundaţiilor Thyll-Dürr sau Yehudi Menuhin printre altele) şi colaborează cu unii dintre cei mai interesanţi muzicieni din Europa. A fost membru al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, iar în prezent colaborează cu orchestre precum Wiener Residenz Orchester, Volksoper Wien, Kammeroper din Viena, Orchestra Festivalului din Tirol etc.
Ca solist prezintă atât concerte clasice, cât şi prime audiţii ale unor compozitori contemporani, împreună cu orchestre filarmonice din ţară şi din străinătate. Interesul lui pentru muzica de cameră, îl poartă pe scene precum Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Budapest Music Center sau Suntory Hall, împreună cu pianiştii Cătălina Butcaru, Alfredo Ovalles, cu chitaristul Oleg Dergilev sau cu harpista slovenă Tina Žerdin. Este cunoscut pentru turneele naţionale Paris, Playlist, Culorile Sunetelor şi mai recent proiectul La Vida Loca. Matei Ioachimescu este membru fondator al Green Thing Ensemble.
Este invitat ca membru al juriului în competiţii internaţionale şi susţine workshop-uri în Austria, Japonia, Ungaria, România şi Croaţia. CD-ul de debut, Lumière, înregistrat împreună cu pianista Cătălina Butcaru şi apărut în anul 2014, reprezintă, potrivit criticilor, un album de referinţă în lumea muzicii de cameră pentru aceste instrumente.
Kalevi Aho – muzicianul de origine finlandeză s-a născut în 1949 şi continuă, în planul stilistic şi al gândirii muzicale şi orchestrale, linia componistică a compozitorilor săi preferaţi, precum Jean Sibelius (1865-1957) sau Dmitri Şostakovici (1906-1975).
S-a remarcat cel mai adesea prin lucrări de mare întindere, compunând până în prezent nu mai puţin de cincisprezece simfonii, patru opere şi un număr semnificativ de opusuri camerale. Un gen în care Kalevi Aho s-a exprimat din abundenţă, ilustrat astăzi printr-un exemplu grăitor, este concertul. Compozitorul şi-a propus să creeze câte un concert pentru „aproape fiecare instrument din orchestră”, reuşind, până astăzi, desăvârşirea unei bune părţi a acestui ideal. Concertul pentru flaut datează din anul 2002, fiind unul dintre pionierii poveştii; i-au urmat, rând pe rând, concerte dedicate contrabasului, clarinetului, fagotului, violei, trompetei şi nu numai. Anii 2010 şi 2011 au marcat apariţia a două titluri extrem de apreciate: Sieldi, concert pentru percuţie şi orchestră, şi Opt Anotimpuri pentru teremin (instrument electronic acţionat de la distanţă, patentat de inventatorul rus Léon Theremin în 1928) şi orchestră. „Primul impuls în crearea Concertului pentru flaut”, relatează Kalevi Aho, „a venit din poemele autorului suedez, deţinător al premiului Nobel, Tomas Tranströmer; am citit aceste scrieri şi mi-am dorit să compun un ciclu de cântece pentru mezzosoprană, pe versurile acestor poeme”.
Concertul pentru flaut semnat de Kalevi Aho stimulează o experienţă sonoră complexă, în care solistul şi orchestra explorează o paletă vastă de stări şi emoţii umane, de construcţii muzicale misterioase menite să dea curs imaginaţiei ascultătorului. Numai câteva dintre imaginile pe care le sugerează însuşi compozitorul pentru a descrie atmosfera lucrării sunt: „frumuseţea lumii”, „stingerea treptată a vieţii”, „suferinţa”.