No man’s land, Gara de Nord, țara nimănui…

Articol de Mircea Apostolescu, 10 iulie 2017, 12:45

Gara de Nord, una dintre cele mai importante „porți” de intrare în Capitala României europene a secolului XXI, pe unde intră în București zeci de mii de români, veniți cu treabă în oraș, dar și foarte mulți turiști străini.
Din păcate, atunci când ieși din Gara de Nord, te întâmpină o atmosferă de no man’s land.

Țara nimănui este plină de chioșcuri părăsite, devenite depozite de gunoi, clădiri părăsite, în care crește vegetația, aurolaci agresivi care ies dintr-un canal aflat chiar în fața zonei caselor de bilete și de care trebuie să te ferești singur, fiindcă nu este nimeni care să te apere.

În afară de aceste imagini, nota distinctivă a zonei este dată de zoaiele de urină, care se preling pe trotuare de peste tot, de pe ziduri, de pe intrările la metrou, de pe stâlpii de iluminat public. Pe căldura asta urina se usucă rapid și răspândește o putoare înțepătoare, un „parfum” distinctiv, care îți spune că ai ajuns la gară, chiar dacă esti legat la ochi. Chioșcurile, care, pe vremuri, vindeau zecile de ziare și reviste care apăreau în formă tipărită, astăzi, când majoritatea publicațiilor apăr doar on line, au devenit inutile. Așa că au fost abandonate. Multe dintre ele au geamurile sparte, aurolacii își aruncă zdrențele și gunoaiele în ele și, ajutați de alți bețivi sau trecători ocazionali, urinează pe ele.

Clădirea în ruine care îți atrage privirea de cum ieși din Gara de Nord este fostul Hotel „Dunărea”. Imobilul de 7 etaje, construit între anii 1935 și 1940, adăpostea un hotel cu 70 de camere, unde, cu câteva decenii în urmă, „trăgeau” mulți dintre cei care soseau în București cu trenul. La parterul hotelului se află magazinul „Sora”, pe care părinții și bunicii noștri îl frecventau pentru hainele de bună calitate care se găseau aici.

Desigur, clădirea a fost retrocedată și a ajuns în posesia unei companii private. Aceasta a căutat multă vreme cumpărători pentru fostul hotel, la un preț de 2,7 milioane de euro. Din 2008, imobilul se află într-o așa-zisă conservare, mai degrabă în ruină. Anul trecut proprietarii anunțau că vor transforma clădirea într-una rezidențială de lux.

Acum, dacă treci pe strada Gheorghe Duca, prin fața fostului Hotel „Dunărea”, te izbește un puternic miros de urină stată la soare și mizeria care se adună între zidurile clădirii monumentale.

Cât privește aurolacii care sălășluiesc, de ani de zile, în canalul din fața Gării de Nord, toată lumea, mă refer la autorități, știe de existența lor. Ca dovadă că, pe timp de iarnă, Asistenta Socială a Municipalității le aduce, în mod regulat, hrană caldă, ceai fierbinte și haine, ca să nu cumva să moară de frig. Nimeni nu pare, însă, dispus să ia vreo măsură pentru eradicarea acestui focar de mizerie și de infracționalitate din zona Gării de Nord. Parcă ne-am mândri cu acești aurolaci și am vrea să-i promovăm ca pe o componentă importantă a brandului turistic al Bucureștiului: „Vizitați Capitala României! Veți avea prilejul să vă bucurați de zoaiele de urină și să admirați, în habitatul lor natural, aurolacii de la Gara de Nord! Și toate acestea gratuit …”!