Crestere economica record: sa ne bucuram sau nu?

Articol de , 17 august 2017, 20:46

Suprinzator, estimarile publicate recent privind cresterea economica nu au fost deloc intampinate cu satisfactia generala la care ne-am fi putut astepta.

Dimpotriva, multi analisti s-au aratat sceptici,  a sa nu spunem de-a dreptul suparati, de cei +5,9% pe seria bruta si +5,7% pe seria ajustată sezonier anuntate de INS pentru Trimestrul II si de cei +5,8%, pe seria bruta si +5,7% pe seria ajustata sezonier anuntate, tot de INS, pentru ansamblul primei jumatatati de an.

La un post de televiziune Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari-bancari declara ca : ”Mancam, bem, ne reinnoim garderoba, practic două treimi din această crestere vine din zona consumului. Consumam mai mult decat producem.”

La  acelasi post de televiziune, Adrian Vasilescu, consilierul guveratorului BNR a fost la fel de categoric : ”Din nefericire, nu este pe baze sanatoase aceasta crestere.”

Consumul a crescut mai mult decat productia ?

Daca ne uitam la alte rapoarte publicate de INS situatia pare sa fie alta.

In ce priveste comertul : ”In perioada 1.I‐30.VI.2017, cifra de afaceri din comertul cu ridicata  (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete), in termeni nominali, a crescut fata de perioada 1.I‐30.VI.2016 atat  ca serie bruta cat şi ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 6,2%, respectiv cu 7,1%.”

In ce priveste productia : ”In  semestrul I  2017,  comparativ  cu  semestrul I  2016,  productia  industriala a  fost mai mare  cu 8,0% ca serie bruta, respectiv cu 8,9%, ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate.”

Deci +7,1% in comparatie cu +8,9%, este limpede ca productia a  crescut mai repede decat comertul. Si atunci de unde ingrijorarea ?

Din pacate, nici din ce spune Banca Nationala nu ne apare mai clar daca ceea ce se intampla acum in economie este de bine, sau de rau.

Pe de o parte, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu vorbeste de  consumul populaţiei ca ”principal motor de accelerare a creşterii economice” si afirma că ”din păcate” consumul este incurajat si de creditare : ”Creditele, din pacate, merg vartos inainte, si cele pentru consum, si cele pentru locuinte”.

Daca suntem de acord cu guvernatorul BNR ca creditele pentru consum sunt ”rele”,  creditele pentru locuinte nu ar trebui sa fie ”bune”, pentru ca stimuleaza sectorul constructiilor, deci industria in general?

Si daca bancile au inceput sa dea mult mai usor credite si pentru consum si pentru locuinte ar trebui sa interpretam asta ca un semn de incredere in viitor, sau  ca o dovada de inconstienta din partea bancherilor ?

Pe de alta parte, pe 4 august, dupa sedinta de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR anunta intr-un comunicat ca ”(….)principalul determinat al intensificării activitatii economice din T1 2017 a fost activitatea industriala, al carei ritm annual de crestere de 6,8%, a reprezentat maximul ultimelor 12 trimestre. Datele statistice pentru primele doua luni ale trimestrului doi indica accelerarea dinamicii anuale a productiei industriale si a comenzilor noi din sectorul prelucrator, precum si mentinerea unor ritmuri rapide de crestere a exporturilor si importurilor de bunuri.”

Revenind la opiniile analistilor, Ziarul Financiar scrie la randul sau : ”această creştere, peste potential, nu vine numai din consum ci din industrie, care a creat cele mai multe locuri de munca in acest an, decembrie-mai: 27.000 fata de 12.000 in comert si 13.000 in constructii”.

Un lucru este sigur :  daca datele semnal publicate de INS pe 16 august, vor fi confirmate ulterior, ceea ce este foarte probabil, PIB-ul Romaniei continua sa creasca cu o viteza care ii deruteaza pe unii, ii sperie pe altii, si in incanta pe  cei de la  guvernare.

Oricum, va fi Interesant de vazut daca, dupa cresterea raportata de INS si insusita de Eurostat, Comisia Europeana (CE) si FMI isi vor schimba previziunile privind economia Romaniei in 2017.

Deocamdata FMI isi pastreaza previziunea din luna mai, de +4,2%, chiar daca a  sporit-o usor, in comparatie cu cei +3.8% estimati la inceputul anului.

La randul sau, tot in luna mai, CE a scazut previziunea de crestere a PIB-ului Romaniei la +4,3% pe an, in comparatie cu +4,4% cat era estimarea la inceputul anului.

Ca sa ajunga la cifrele anuale prognozate de FMI si CE, ar trebui ca economia romaneasca sa franeze  brusc in semestrul al doilea.

Pentru moment, este clar ca cei +5,7% din primul semestru depasesc chiar si asteptarile guvernului, care miza pe ”numai” +5,2%.

Daca asta este de bine, sau de rau, vom afla. Pana atunci discutam si in acesta discutie toata lumea este convinsa ca are dreptate.