Marienbad, sau ce putem afla de la clasici!

Articol de cristina.toma, 23 octombrie 2017, 10:32

Oare ce ne mai pot învață astăzi clasicii s-ar putea întreba mulți. Însă trebuie să recunoaștem că majoritatea au făcut cunoștiință cu cărțile lor prin intermediul școlii când mulți dintre acești autori erau pur și simplu „obligatorii”. Și așa am ajuns că mai târziu, peste ani când le zărim cărțile să ne depărtăm ca de ceva care ne-ar putea deochea. Poate că astfel de lecturi să nu fi fost cele potrivite cu vârsta adolescenței când viața poate fi plictisitoare sau la cealaltă extremă, pură aventură.

Dacă am avea curiozitatea să deschidem din nou cărțile care ni s-au părut dificile, ca lectură în adolescență sau poate că atunci ne erau interzise și să le citim relaxați fără teamă că dacă nu le-ai citit iei o notă proastă sau dimpotrivă, dacă le-ai citit și află mama e de rău, ei bine, în situația această s-ar putea să avem mari surprize. Am putea vedea că de fapt sunt niște cărți senzaționale și că multe lucruri pe care le citim și la autorii zilelor noastre nu au fost inventate acum și, în concluzie, lumea despre care scriu aceștia nu este atât de diferită de cea din zilele noastre. Poate decorul să se fi schimbat pe ici pe colo.

Un exemplu bun în spiritul celor spuse este cartea „Marienbad” scrisă de Shalom Alechem apărută la editură Hasefer într-o ediție îngrijită de Camelia Crăciun.

„Marienbad” este un român epistolar, care ne amintește de unele dintre schițele lui Caragiale, și care se deschide cu scrisoarea în care frumoasă doamnă Belti Kirklender, aflată în voiaj la Berlin pentru a consulta un medic deoarece nu se simțea prea bine. Însă Berlinul unde ea cheltuie o mulțime de bani la magazinele „Georges” este doar un loc de tranziție spre Marienbad, o stațiune aflată în zona Boemiei pe atunci parte a Imperiului Habsburgic.

Aici Belti are surpriza să găsească o mulțime de doamne și domni, de pe stradă Nalewka, unde în Varșovia se află casă ei. Cu toții erau la Marienbad să își rezolve probleme de sănătate și nu numai. Autorul precizează că Marienbadul este cunoscut la locul unde „vin oameni pe care Dumnezeu i-a binecuvântat cu multe parale și i-a pedepsit cu multă grăsime” și pe care doctorii de acolo îi supun unor cure de slăbire severe.

Însă acolo oamenii nu își rezolvă doar problemele de sănătate. Se țes intrigi, se nasc și se termină prietenii, apăr confuzii, mici scandaluri au loc scene de gelozie dar și unele de tot râsul și toate sunt relatate prin corespondența foarte bogată și colorată dintre personaje.

De pildă Iamacica a venit însoțită de cele trei fiice pentru a le găsi logodnici și posibili gineri așa că pentru problemele ei are nevoie de niște pețitori experimentați. Sloime Kirklender îl roagă pe prietenul său Haim Soroker, aflat și el la Marienbad să aibă grijă de frumoasă Belti a cărei sănătate îi este mai scumpă decât orice. Dar abia ajunsă aceasta nu doar că nu este așteptată la gară de verișoara ei, madam Ceapnic, dar este luată și dusă la hotel de un anume Meerl care se pare că este mare crai.

În schimb Soroker care scrie soției că se plictisește de moarte în realitate este prezent la toate evenimentele mondene din Marienbad iar soția lui află asta din alte scrisori trimise altor prieteni. Iar situația se complică tot mai mult și totul devine tot mai palpitant.

Ce au în comun acești oameni, dincolo de micile intrigi de fiecare zi ce păr a le colora viața? Cu toții erau orășeni, părinții lor trăiseră în stetl-uri, mici târguri evreiești din Polonia, munciseră din greu și nu îndrăzniseră să viseze prea mult.

În schimb, urmașii trăiau într-un oraș mare, strânseseră ceva avere sau o măriseră pe cea moștenită, duceau o viată burgheză, incomparabil mai ușoară decât a părinților lor așa că sunt dornici să se bucure de viață. În același timp nu s-au despărțit cu totul de lumea părinților lor: respectă cu strictețe obiceiuri și sărbători și păr a fi la limita dintre tradiție și modernitate.

Romanul „Marienbad” de Shalom Aleichem ne va aminti într-o oarecare măsură de scrierile lui I.L.Caragiale. Ce se întâmplă cu Belti, Iamacica, Soroker, Meerl și alții rămâne să aflați singuri atunci când veți citi cartea.

Eu nu vă mai spun decât că până nu veți termina de citit românul ”Marienbad” nu o să vă mai tenteze nici un serial de la televizor iar cartea nu o veți lăsa din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină!