It – „Vei pluti şi tu” în teama răului egocentric
Articol de , 30 octombrie 2017, 21:10
Nu sunt un fan al filmelor horror, multe realizate de studiourilor
hollywoodiene doar ca modalitate de distracţie, încurajând publicul să omită ororile reale petrecute în multe locuri din lume. Avem încă pe ecrane o astfel de producţie „Annabelle: Creation”. Dacă am empatiza cât de cât cu foarte multa suferinţă în mijlocul căreia trăim, nu am mai avea nevoie de niciun film horror, am trăi unul. Însă „It” este un altfel de film, care îi înspăimântă pe cei ce asta caută, dar care şi pune pe gânduri publicul ce vine la cinema dorindu-şi mai mult decât o simplă distracţie. Pentru acesta „It” este mai curând un thriller psihologic ce scoate la iveală sursa răului din lume, reprezentată în film prin blestematul orăşel Derry, fondat de nişte exploatatori sexuali.
Răul imaginat în persoana lui Pennywise, clovnul-dansator foarte bine interpretat de Bill Skarsgård, îşi trage puterea de a acţiona
din teama ce dezbină membrii comunităţii, dar mai ales din răutatea celorlaţi. În special a adulţilor, care sunt în acest film dubioşi, ameninţători, obtuzi, încurajând noi orori prin acoperirea celor petrecute în urmă cu 27 de ani. Căci da, acestui clovn atâta îi ia ca să-şi pregătească un nou show sângeros. Tinerii nu sunt mai breji decât părinţii lor, cum este cazul găştii de huligani condusă de Henry, care e însă, la rândul său, o victimă a comportamentului abuziv al tatălui său, şerif al oraşului.
Filmul „It” prezintă şi mecanismele genului horror, cu multiplele sale straturi. De exemplu, modul în care iluzia devine realitate e arătat într-o secvenţă în care un proiector de diapozitive scapă de sub control, prezentând cadre inexistente în care Pennywise e gata să se năpustească asupra celor şapte copii pe care-i vânează, după ce devorat deja trupul, dar mai ales sufletul fratelui mai mic al unuia dintre ei. Ca într-o poveste, unii dintre aceşti adolescenţi au de ales, într-o altă scenă petrecută în casa bântuită a orăşelului, una din trei uşi, pe care scrie: „not scary”, „scary”, „very scary”; o dovadă a perversităţii umorului clovnului dansator.
Regizorul Andy Muschietti s-a concentrat asupra atmosferei, gândind totul în funcţie de aceasta, de la imagine, la montaj şi chiar la coloana sonoră. Astfel, imaginea străzilor însorite pe care cei şapte merg pe biciclete către locul de scaldă din mijlocul naturii, o imagine iconică a vacanţelor dintr-o perioadă a adevăratei copilării ce contrastează cu peisajele ploioase, cu amintita casă părăsită, cu subterane, cum e şi fântâna acesteia ca un infern unde toţi plutesc orbiţi de teamă, în care perfidul Pennywise, folosindu-se de voci de copii, te imploră sau te cheamă la joacă.
Respectând spiritul voluminoasei cărţii omonime scrisă de Stephen King, filmul „It” – ce rulează încă, după 8 săptămâni de la lansare, la cele patru Cinema City dar şi la Movieplex Cinema – se rezumă doar la vârsta copilăriei, punând accentul pe prietenie şi pe ideea
că răul poate fi învins doar împreună. Finalul e un posibil „cârlig” pentru o continuare în care să-i vedem, din nou, măcar pe o parte din actorii ce-i joacă acum foarte convingător pe bâlbâitul Bill (Jaeden Lieberher), grăsuţul Ben (Jeremy Ray Taylor), ipohondrul Eddie (Jack Grazer), ordonatul Stanley (Wyatt Oleff), glumeţul Richie (Finn Wolfhard), studiosul Mike (Chosen Jacobs) şi roşcata Beverly (Sophia Lillis). Cum deja, în urma încasărilor obţinute, această continuare va fi în anul 2019, nu-i vom vedea pe aceşti actori maturi, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă clovnul-dansator Pennywise ar fi respectat cei 27 de ani de pregătire a noului show sângeros, ca până acum.