Romania – Un “Colectiv” fara final  

Articol de , 30 octombrie 2017, 08:13

Sau tara care poate ingriji doar 11 mari arși. Cat de cat.

64 de persoane au murit in urma incendiului devastator si inca una a ales sa-si ia  viaţa.

11 locuri exista in prezent in spitalele din România pentru victimele care au suferit arsuri majore.

23 de pacienti, dintre cei care au supravietuit, sunt sub tratament in unitati medicale din strainatate, avand finantare de la Ministerul Sanatatii.

6 pacienti se trateaza ambulatoriu in Bucuresti, finantati de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, conform informatiilor obtinute de la Biroul de presa al Ministerului.

Au trecut doi ani de la un dezastru care ar fi trebuit sa alerteze toti factorii responsabili si sa ii faca sa ia masuri radicale in privinta a ceea ce numim “sistem medical”.

Aceleasi masuri ar fi trebuit luate si in ceea ce priveste siguranta la incendii.

Care e realitatea?

Ce s-a schimbat?

S-au schimbat spitalele. Au “imbatranit” cu doi ani. Infrastructura lor, verificata sau nu de catre autoritati e ceva mai fragila.

Masuri de reabilitare nu exista. Nimic concret, vizibil.

Lipsa  de medicamente şi aparatura, lipsa de ambulante  si de personal sunt boli cronice ale sistemului, acute pentru pacientii de orice natura, pentru apartinatori si chiar pentru personalul medical, secunda de secunda.

Proiecte facute si ramase pe hartie, zic autoritatile, exista. Dar se invart intre birocratie si neputinta, din diverse motive, a aplicarii.

Tratamentul marilor arsi cu tot ce presupune el, e “in pom”

Cu cateva zile in urma, stiind ca se apropie data de 30 octombrie, am postat o afirmatie, pe o pagina de socializare:

“Tratamentul marilor arsi cu tot ce presupune el, e “in pom”.

Raspunsurile nu au intarziat sa apara.

De la oameni care lucreaza in sistem. Deci pertinente. Dar limitate, ca si situatia reala actuala a serviciilor oferite acestor pacienti.

“Sunt 11 locuri de mari arsi in tara. In 2015 erau 0. Dupa depasirea acestei capacitati, Ministerul Sanatatii trebuie sa decida unde vor merge pacientii. Nu poti tine mari arsi in unitati care nu au profil de ingrijire arsuri( asa cum se intampla acum).”

Am intrebat daca numarul asta si dotarea  sunt ce si cat trebuie? Care ar fi necesarul la populația țării?

“Nevoie e de peste 25-30 de paturi de terapie intensiva mari arsi. Din 2010 toti marii arsi au fost adusi la spitalul de Arsi din Bucuresti. Acum este in vigoare OMS 476/2017. Care a deblocat constructia de centre pentru arsi pe proiectul Bancii Mondiale. Dar ordinul are multe alte aspecte pe care le ignora si decidentii si practicienii.”

Terapia intensiva pentru un mare ars NU e aceeasi ca pentru o interventie chirurgicala minora!

Am insistat: numiti, va rog un singur spital din România care are cel puțin 1 pat de terapie intensivă pentru arsi.

Pentru ca, marii arsi sunt ingrijiti in conditii speciale de terapie intensivă. Adică langa patul de terapie intensiva este un bazin cu soluții in care victima sa faca imersie in fiecare 15 minute pentru a mentine tegumentele umede, altfel in zona arsa necrozeaza și devine o poarta deschisa pentru microbi.

Numiti spitalul care are cel putin 1 pat de terapie intensiva pentru arsi.

Raspunsul: “Sunt 6 paturi terapie intensiva la Floreasca si 5 la Spitalul de Arsi. Terapia plagilor arse o decid medicii plasticieni.”

Au bazin langa pat? Sau bazinul este in alta incapere și victima este transportată dintr-un spațiu în altul. Și este un bazin pentru cele 5 paturi, nu fiecare pat sa aiba un bazin. Despre asta vorbim. 0!

Nici un pat de terapie intensivă pentru arsi la standardul necesar.

“Cred ca trebuie sa definim clar ce vrem (si aici OMS 476 ne ajuta) si ce putem. Reanimatorii au standardele bine definite. Plasticienii au fost mai putin precisi. Decidentii insa par cei mai ezitanti. Iar sistemul nu poate functiona fara reguli si standarde clare si fara echivoc.”

 “Standardele Europene sunt obligatorii, nu facultative dupa cum vrea un plastician sa puna silicoane in spitalul lui”, a fost reactia unui alt medic participant la discutie.

Modelul romanesc nu ofera nimic din ce ar putea cu adevarat sa ajute un ars grav.

O camera pentru tratarea marelui ars in lumea civilizata

Nu stiu de ce, si acum ca si atunci, imi rasuna in cap acelasi text: “avem de toate!”

Avem, da, dar nu tocmai ce au altii. Standardele romanesti sunt departe, foarte departe de cele europene.

Ce s-a intamplat in cei doi ani?

Un scandal provocat de imagini filmate pe terapie intensiva la Spitalul de Chirurgie Reparatorie şi Arsuri care arata clar cum stau lucrurile acolo a facut autoritatile sa investeasca in modernizarea şi sterilizarea spatiului. A fost singura investitie finalizata.

Asta nu inseamna ca spitalele din Romania au astazi, la doi ani distanta, medicamente, aparatura, dezinfectanti şi sali de operatii sterilizate. Secţiile  care ingrijesc marii arsi sunt insuficiente. Si nici vorba sa inceapa cineva construirea unui nou spital, de orice fel.

Exista notiunea de “nivel European la standarde Romanesti”?

Ca, daca nu, ar trebui brevetata!

“S-a pus in functiune din nou sectia de terapie intensiva de la Spitalul de arsi, sectia de arsi de la Floreasca functioneaza la capacitate si este la nivel European, avem boxe de arsi, moderne la Spitalul Judetean din Timisoara, parte din ele sunt functionale, mai exista 3 sau patru care asteapta aparatura si am demarat procedura de achizitie pentru centrele atat din Timisoara cat si din Iasi.

In Iasi exista un Centru de arsi nou care isi asteapta aparatura si eu zic ca va fi un Centru de arsi modern care va oferi ingrijiri de specialitate.

In momentul de fata se finalizeaza contractele pentru achizitionare de aparatura pentru sectiile de terapie intensiva si, in sectiile de terapie intensiva, in cadrul aparaturii pe programul Bancii Mondiale, am inclus si echipamentele care vor merge la centrele de arsi din Timisoara si din Iasi.”

Asta declara in urma cu cateva zile ministrul sanatatii, Florian Bodog.

Rapoarte peste rapoarte, dar cine sa le bage in seama?!

Cu cateva zile in urma, fostul ministru al sanatatii, Vlad Voiculescu susţinea printr-o postare pe o retea de socializare ca raportul despre erorile comise la clubul Colectiv exista si a fost depus la registratură  pe 3.01.2017.

Vlad Voiculescu a declarat ca raportul post-Colectiv continea masurile care trebuiau luate in sistemul sanitar si pe care Florian Bodog le ignora. El a mai afirmat ca autorul acestui raport este doamna profesor Elena Copaciu, consilier voluntar, din cadrul echipei sale de la minister.

“La acest raport, autoarea, Dr. Elena Copaciu si cei care au contribuit – (…), au lucrat alături de membri ai Asociației Colectiv.”

Ori, cu tot respectul, doamna profesor nu este specialist în tratarea arsilor.

Florian Bodog, actualul ministru al Sanatatii, a declarat ca nu exista nici un raport elaborat la inceputul anului, care sa contina informatii privind cazul de la Colectiv.

“La Ministerul Sănătății nu există niciun raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul “Colectiv”. Un astfel de document nu se regăsește nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniștri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătății a fost preluată de către ministrul Sănătății, prof. dr. Florian Bodog, de la ministrul Vlad Voiculescu. De altfel, nu e singurul document pe care fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu nu l-a predat la plecare, fapt pentru care în prezent există o cercetare în curs a instituțiilor abilitate”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

Dupa Colectiv romanii au acuzat nepasarea şi coruptia si au iesit în strada sa ceara schimbarea. Au trecut 2 ani. Rezultatul?

Ministrul Sanatatii recunoaste ca, daca s-ar repeta acea tragedie, nu ne-am descurca fara ajutor de afara.

Ministerul de Interne, de la nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, transmite la randul sau:

Cu 84 % a crescut  in ultimii doi ani, numărul solicitărilor privind emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu in Romania.

Peste 100 de obiective au fost închise de pompieri.

353 obiective și-au suspendat singure activitatea.

23.618 controale la cluburi, baruri, discoteci, săli aglomerate, mall-uri, unități turistice de cazare, precum și la cele de comerț și alimentație publică au derulat  inspectorii de prevenire.

16.871 amenzi, în cuantum de 58.093.176 lei au fost aplicate.

Improvizații  la instalația electrică, nemarcarea cu iluminat de siguranță a căilor de evacuare și a hidranților interiori, deficienţe privind existenţa şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, neefectuarea lucrărilor de întreținere și de reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, au fost principalele nereguli identificate de specialiștii în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Important ar fi sa invatam din orice experienta.

In Romania insa, nici macar un dezastru de amploarea celui de la Colectiv, nu presupune schimbare radicala.

Mai mult, nu presupune o schimbare in bine a alocarilor de fonduri si transformarilor practice pentru populatie si pentru personalul care deserveste structuri de baza pentru viata si sanatate.

Rezultatele concrete confirma acest lucru, incepand cu partea pe care autoritatile o vad cea mai evoluata si mai demna de a fi data drept exemplu: medicina de urgenta. Partea de prespital: SMURD si Serviciile de Ambulanta.

A fost odata, ca niciodata…

„Sistemul de urgenţă din România este unul performant şi în continuă dezvoltare”.

“Medicina de Urgenţă din România progresează de la o zi la alta. ( …) Sunt introduse tehnici noi de practică cu scopul creşterii siguranţei pacientului şi  a actului medical, dar şi de optimizare a managementului diagnostico-terapeutic.”

„Sistemul romanesc de urgenta se bucura in prezent de o foarte buna apreciere atat in Europa, cat si in toata lumea, fiind un exemplu dat din ce in ce mai des in foarte multe tari.”

Va suna cunoscut?!

Sunt numai cateva din declaratiile facute de cei care administreaza/ coordoneaza sistemul de urgenta.

Asa se vede la nivelul lor. Sau asa sunt ei informati. Sau asa le place lor sa creada.

Scenariu real:

Situatia in tara, la nivelul Serviciilor de Ambulanta, la nivelul personalului medical si auxiliar si mai ales la nivelul pacientilor este devastatoare.

-Nu mai sunt bani pentru combustibil.

-Nu mai sunt bani pentru reparațiile mașinilor.

– Grila de personal este dimensionată, in medie, la jumătate față de populația judetelor și posturile sunt blocate.

-Procentul masinilor care ar trebui casate este urias.

-Ambulanta in tara lucreaza, sau incearca sa o faca, cu mașini din 2001.

-Vechimea medie a masinilor este de zece ani.

-În acest  moment sunt judete in tara care nu au  nicio mașină de tip C2. Adica pentru urgente majore.

-48% este capacitatea de interventie, in medie, a Serviciilor de Ambulanta. Nici macar la jumatate din norma.

Lucrurile nu stau mai bine nici la IGSU, implicit la SMURD.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se confruntă cu un deficit de 3.000 de angajaţi. Lipsa de personal, dar şi parcul învechit de ambulanţe a făcut ca media timpilor de intervenţie în situaţii de urgenţă să crească, a precizat prim-adjunctul IGSU, colonelul Radu Cristian:

“Subliniez o creştere cu un minut a timpului de răspuns în cazul acţiunilor SMURD datorată în primul rând învechirii parcului de autospeciale, pe care îl avem în dotare. Peste o sută de ambulanţe SMURD din parcul pe care îl avem disponibil la nivelul unităţilor subordonate sunt defecte sau scoase din intervenţie ca urmare a unor accidente de circulaţie pe care le-am înregistrat.”

Cu toate acestea, angajatii fac tot posibilul sa asigure nevoile populatiei. Fiecare cum si cat poate.

Problemele se vad in special pe teren, le vad angajatii si le vad, mai ales, cei ajunsi in situatia de a apela la 112:pacientii si apartinatorii acestora.

Cine ar trebui sa mai vada? Cine ar trebui sa mai auda?

Guvernul cand face alocarea bugetara, cateva ministere, cum ar fi cel al Sanatatii, cel al Muncii, cel al Finantelor si, mai ales, o parte din cel de interne. Stiti?!  Bucata aceea infiintata special pentru a ne salva pe noi toti la un loc, numita Departament pentru Situatii de Urgenta (DSU).

Victimele tragediei din Clubul Colectiv au fost comemorate, vineri seara, in Bucuresti, prin „Marsul Chitarelor”.

Bucurestenii au fost asteptati la mars cu instrumente muzicale, sa cante in jurul monumentului din Piata Bucur, de la ora 22.33, piesele: „Back to life” (Goodbye to Gravity), „Exercitiu” (Valeriu Sterian) si „Vinovatii fara vina” (Pasarea Colibri).

Luni, de la ora 18,00, la Arenele Romane, va avea loc un concert acustic susţinut de formatiile ‘Subcarpaţi’, ‘Coma’, ‘Luna Amară’, ‘Cred că sunt Extraterestru’, ‘Gray Matters’, ‘Days of Confusion’, ‘Pixels’, ‘Breathelast’, ‘Jinxy Von Ders’.

Fondurile si donatiile obtinute vor fi folosite atat în beneficiul victimelor din Colectiv, la decontarea tratamentelor şi a facturilor medicale, cat şi pentru organizarea evenimentului de anul viitor, dorindu-se ca “#3010 Festival” să fie realizat an de an. Preţul unui bilet este de 50 de lei.