„Fiica ascunsa” printre amintiri
Articol de cristina.toma, 2 decembrie 2017, 08:00
O carte pe care nu ar trebui sa o lasati necitita in aceasta iarna este „Fiica ascunsa” scrisa de Elena Ferrante si aparuta la editura Pandora M in traducerea Ceraselei Barbone.
Cartea, ce se doreste o meditatie asupra conditiei de femeie si mama, o are drept personaj principal pe Leda o profesoară de literatură engleză, divorțată de multă vreme, rămâne pentru prima oară singură după ce fetele sale, de-acum mari, pleacă în Canada, să locuiască împreună cu tatăl lor.
Convinsă că va fi copleşită de singurătate şi de un sentiment de inutilitate, Leda găseşte în schimb o libertate la care nu îndrăznise să se gândească. Isi schimba obiceiurile incet-incet, incepe sa isi schimbe si figura si intr-o zi se trezeste ca are din nou aceiasi silueta din tinerete. Chiar cei din jur observa la ea o schimbare, li se pare ce este mai generoasa, mai zambitoare si chiar mai tanara. Se gandeste ca ar putea pleca intr-o vacanta undeva, singura chiar daca la inceput i se pare bizar. Isi potrivise intotdeauna vacantele dupa cele ale fiicelor ei cautand sa le ofere o copilarie cat mai frumoasa si lipsita de griji si, nu de putine ori cautase sa le faca sa nu simta si lipsa celuilalt parinte.
Acum pleaca singura in vacanta si are la inceput un sentiment de stanjeneala. Isi aminteste de copilarie, de parinti si alte si alte amintiri par a navali de undeva de unde le credea ingropate pentru totdeauna.
Această libertate însă, se transformă într-o necruțătoare introspecție provocată de întâlnirea cu o familie gălăgioasă într-un sătuc din sudul Italiei, unde Leda pleacă într-o mică vacanță. Astfel, povestea unei femei care se redescoperă pe sine devine povestea unei confruntări nemiloase cu trecutul. Cum va reusi Leda sa iasa din aceasta confruntare si, mai ales, ce va descoperi despre ea si familia ei ramane sa cititi romanul Elenei Ferrante si sa aflati singuri. Nu va mai spun decat ca nu veti lasa cartea din mana pana cand nu veti intoarce si ultima pagina!