„Staţia Centrală” – un Babilon SF
Articol de cristina.toma, 20 ianuarie 2018, 10:00
O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitită, mai ales dacă iubiți jocurile video de strategie, este ”Staţia Centrală” de Lavie Tidhar, apărută și în traducere românească la editura Nemira, în colecția Nautilus.
Cartea a primit John W. Campbell Memorial Award, a fost declarată cea mai bună carte SF&F la The Guardian, a fost nominalizată la Premiul Arthur C. Clarke și s-a aflat pe lista scurtă pentru Cel mai bun roman la British Science Fiction Award.
Stația Centrală din cartea lui Tidhar nu este o simplă stație, ci este una interplanetară între un Tel Aviv în permanență transformare, o arenă de realitate virtuală și coloniile spațiale pe care oamenii au fugit de sărăcie și războaie.
O diasporă de un sfert de milion de oameni trăiește la baza acestei stații spațiale, unde diversele culturi se amestecă în viața reală și în realitatea virtuală, într-un mozaic al postumanității: vampiri de date infectați de Codul Nosferatu, robotniki – foști soldați -, copii creați prin inginerie genetică și „mutilații“, care decid să trăiască fără tehnologie.
Peste toate planează Alterii, entități extraterestre care folosesc Conversația – un flux cvasitelepatic de milioane de voci. Iar viața în Stația Centrală arăta cam așa: „ pasagerii mâncau și beau, se jucau, munceau și așteptau – comercianți selenari, chinezi de pe Marte aflați în excursie pe Terra, evrei de pe asteroizii-chibuț din Centură, talmeș-balmeșul unei omeniri pentru care Pământul nu mai era suficient, însă rămăsese centrul universului, în jurul căruia se roteau toate planetele și sateliții și habitatele, un model aristotelic al lumii, care își depășise rivalul odinioară câștigător al lui Copernic. La Nivelul Trei, Isobel era integrată în modulul ei de lucru, existând concomitent, ca o pisică a lui Schrödinger, în spațiul fizic și în lumea virtuală la fel de reală a universului Ghildelor din Ashkelon.“.
Ce se va întâmpla, în cele din urmă, cu această lume reală și virtuală, rămâne să aflaţi singuri atunci când veţi citi cartea.
Acest Babilon creat de Lavie Tidhar este, de fapt, o parabolă a lumii pe care el a văzut-o dat fiindcă autorul a călătorit încă de la 15 ani în mai toată lumea, inclusiv în Vanuatu, Laos și Africa de Sud.
Se pot povesti multe despre romanul „Staţia Centrală” însă eu nu vă mai spun decât că nu veți lăsa cartea din mână până când nu veţi întoarce şi ultima pagină.