Victor Rebengiuc împlineşte 85 de ani!

Articol de andreiabarsanbfm, 10 februarie 2018, 07:54 / actualizat: 10 februarie 2018, 15:39

Astăzi el este regele! Pe scenă, la propriu. Joacă la Național, ”Regele moare”, o partitură zguduitoare. Este pe scenă de ziua sa de naștere.

Zilele trecute a jucat tot aici într-un spectacol montat de Ion Caramitru, ”Toţi fiii mei”. Și tot în această săptămână a avut spectacol și la Bulandra, ”Căsătoria” lui Yuri Kordonsky.

sursa foto:tnb.ro

Îl aplaudați în stagiunea actuală și în ”Rața sălbatică”, montare semnată de Peter Kerek, în ”Marmură”, un regal al recitalurilor  actoricești, creat de Kordonsky pentru Victor Rebengiuc și Marian Râlea, în ”Moartea unui comis voiajor”, regizat de Felix Alexa. Celor trei producții ale Teatrului Bulandra, li se adaugă și ”Umbre”, spectacolul de la TNB, în regia lui Vlad Cristache.

Are un program extrem de dens, cu multe roluri principale, cu tipologii diferite. Roluri pentru care e nevoie nu doar de măiestrie, ci și de vivacitate. Este o persoană activă și în afara scenei. E atent și ia deseori atitudine față de ceea ce se întâmplă pe plan politic.

Credit foto: Adi Bulboacă

Îl interesează tânăra generație a teatrului românesc. Este prezent an de an la Gala Tânărului Actor – HOP, stă de vorbă cu actorii după recitalurile lor. Vine să vadă spectacolele noilor regizori.  Probabil a rămas cu acest bun obicei din vremea când era rectorul școlii de teatru și film (1990-1996). Actori importanți ai Teatrului Bulandra care au acum în jur de 40 de ani, au fost aduși aici în acea perioadă. I-a susținut, a jucat alături de ei. Și Andreea Bibiri și Șerban Pavlu mărturisesc că Victor Rebengiuc este ”tătăl lor din teatru”. Și nu sunt singurii.

Pentru foarte mulți este un model. La 75 de ani, Victor Rebengiuc spunea într-un interviu că încă mai are de acumulat experiență pe scenă.

Sunt și persoane pentru care contează doar un gest făcut în spațiul public, pentru a-l cataloga într-un anume fel.

Cei mai mulți, însă, i-au arăt recunoștința și aprecierea pentru tot ceea ce a dăruit până acum teatrului și filmului românesc.

Anul trecut, Președintele României i-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Ediția de anul trecut a Festivalului Național de Teatru i-a fost dedicată.

A primit Premiul de Excelență al UNITER, în 2014, trofeu pe care l-a închinat ”Generației de Aur”, din care face parte. Are un Premiul de Excelență pentru întreaga carieră și din partea Festivalului Internațional de Film Transilvania (2004).

Este Doctor Honoris Causa al UNATC, titlu decernat în 2008.

O stea cu numele său există pe Aleea Celebritătilor din Capitală, dar și pe cea din Sibiu.

Dar, mai importante decât premiile sunt rolurile în sine, personajele aduse pe marele și micul ecran, pe scenă și la radio.

În film a dat chip unor personaje celebre din literatura română: Apostol Bologa, în ”Pădurea spânzuraţilor“, regia Liviu Ciulei,1965, Tănase Scatiu regia Dan Pița, 1976, Ilie Moromete, din ecranizarea lui Stere Gulea, din 1986, și Pampon, din “De ce trag clopotele, Mitică?” regizat de Lucian Pintilie, (1981).

Dar înainte de orice, cariera sa se identifică cu Teatrul Bulandra, în care joacă din 1957.  A fost pentru o scurtă perioadă și director al acestui teatru (1996 – 1998). Debutul său aici a coincis cu cel al lui Liviu Ciulei, în ”Omul care aduce ploaia”, iar drumurile celor doi au mers atât de frumos împreună: ”Nebuna din Chaillot”, ”Cum vă place”, ”Un tramvai numit dorință”, ”Julius Caesar”, ”Azilul de noapte”. A jucat și în ”Visul unei nopți de vară”, la revenirea marelui regizor, după 90, la Bulandra, rol ce i-a adus și Premiul UNITER.

Întâlnirea de grație dintre cei doi artiști s-a produs pe platourile de filmare, în ”Pădurea spânzuraţilor“, unde își dau și replica. Dialogul dintre Klapka, jucat de Ciulei, și Bologa, interpretat de Rebengiuc, este o secvență care rămâne în memoria oricărui cinefil.

sursa foto: cinemagia.ro

Filmul lui Liviu Ciulei, premiat la Cannes în 1965, este un reper pentru cariera actorului, dar și pentru viața sa, pentru că la filmări a cunoscut-o pe Mariana Mihuț. I-a devenit parteneră de viață și de scenă, o dragoste împărtășită, care durează de o jumătate de secol. Fiul lor, Tudor, s-a născut în 1975, este architect și, la rândul său, este tatăl unui băiețel — Mircea-Maxim.

https://www.youtube.com/watch?v=oxmHPbATjUQ

De-a lungul vremii au fost mai multe spectacole de teatru create special pentru acest cuplu. Silviu Purcărete a montat cu cei doi  „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, pe scena Naţionalului bucureştean. Un gest asemănător făcuse și Cătălina Buzoianu, prin spectacolul ”Copilul îngropat”, cu ani în urmă. Recent i-ați putut vedea împreună și la Teatrelli, în ”Scrisori de dragoste”, propunere a regizorului Mircea Cornișteanu. Acum sunt împreună la TNB, în spectacolul montat de Andrei și Andreea Grosu, ”Regele moare”.

Credit foto: Florin Ghioca

Sigur ar mai fi multe roluri de amintit, dintr-o carieră atât de bogată, din întâlnirile cu regizorii și parteneri remarcabili, dar nu e important să vorbim despre Victor Rebengiuc, ci să îl vedem pe scenă, pe ecran, să ne bucurăm de talentul său, de vocea specială și să descoperim misterul fiecărui personaj.

La mulți ani, Victor Rebengiuc!