Mihai Șora: Nu ești autentic, nu exiști! Destăinuirile filosofului, la Cafeneaua critică

Articol de andreiabarsanbfm, 14 martie 2018, 14:24 / actualizat: 14 martie 2018, 15:36

Întâlnirile cu Mihai Șora nu ar trebui să fie ratate pentru că îți oferă momente unice. Profunzimea gândului unui filosof de marcă este însoțită permanent de un spirit ludic.

Chiar dacă a fost marți, 13, câțiva norocoși au putut petrece trei ceasuri bune în universul lui Mihai Șora, la POINT, grație Cafenelei critice conduse de Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, organizate săptămânal. Noul sezon este găzduit de acest Hub cultural, situat în zona Gradina Icoanei, întâlnirile au loc în seara de marți, de la ora 19:00.

Mihai Şora a revenit la Cafeneaua critică, după seara care i-a fost consacrată în urmă cu două decenii, în partea a doua a anilor 1990, cînd au avut loc cele circa 40 de ediţii ale primei serii. Seria a doua a Cafenelei critice a ajuns la ediţia a 216-a.

MȘ desenează. MȘ se joacă . MȘ postează pe FB. MȘ se bucură de viață, pe care, la 101 ani, o consideră foarte frumoasă. MȘ și nu Mihai Șora, folosesc intenționat doar inițiale, așa cum proceda autorul în dialogurile sale, scrise înainte de anii 90. Ar fi fost de dorit să le putem citi și astăzi, dar am aflat că mai avem de așteptat până ce vor fi republicate în forma pe care Mihai Șora și-o dorește.

Printre momentele evocate aseară, a fost și cel legat de Eugen Ionescu și performace-ul său intitulat ”Intrarea în pământ”.

Provocat de amfitrionul Ion Bogdan Lefter, Miha Șora a povestit câteva întâmplări din viaţa sa personală şi profesională, amintind de perioada copilăriei, a studenţiei, despre anii petrecuţi la Paris în compania prietenului său, dramaturgul Eugen Ionescu, despre personalitățile care i-au marcat cariera, despre cărțile sale. A vorbit și despre proiectul editorial „Biblioteca pentru toţi”: ”Toată lumea îmi spunea: Eşti nebun. Cum îţi închipui tu că poţi să scoţi în fiecare sâmbătă un volum de zeci de mii de exemplare care să cuprindă literatura lumii?. Am încercat şi s-a putut”.

Alături de filosof, la Cafeneaua critică a fost prezentă şi soţia sa, Luiza Palanciuc-Şora,  cea care, de mai bine de 12 ani, filmează dialogurlie  pe care le poartă cu Mihai Șora, pentru a le împărtăși ulterior cu publicul. Am putea spune chiar, cu fanii lui Mihai Șora, la cât de bine este ancorat acest venerabil domn în prezent, la cât este de activ în viața socială și în mediul virtual.

Mihai Șora se oprește și stă de vorbă cu fiecare persoană care i se adresează, dă autografe, oferă desenele sale unor necunoscuți dacă îi sunt cerute, răspunde fiecărui mesaj primit,  spune doamna Șora. Cu toate astea, „Eu nu ţin să fiu recunoscut. (…) Nu e vina mea dacă sunt recunoscut, vina e a publicului. Într-un fel, îi sunt recunoscător publicului, pentru că această recunoaştere conferă un sens existenţei mele”, a mărturisit filosoful.

Pentru a avea și câteva date din biografia celor doi invitați speciali ai Cafenelei critice, preluăm prezentarea oferită de criticul și profesorul Ion Bogdan Lefter.

”Filozof adevărat, om al reflecţiei profunde, cum puţini sînt în istoria unei culturi şi şi mai puţini în oricare dintre etapele ei de evoluţie, Mihai Şora a traversat nu doar mai bine de un secol de viaţă, ci şi mai multe epoci istorice. S-a născut la Ianova, în judeţul Timiş, pe 7 noiembrie 1916, la jumătatea primului război mondial, atunci cînd România ieşea din neutralitate. Crescut în Timişoara, va studia la Bucureşti şi la Paris către finele interbelicului şi în timpul celei de-a doua conflagraţii. Cercetător la Paris imediat după război, cînd cea mai importantă editură franceză, Gallimard, îi publică prima carte, revine în România cu intenţia de întoarcere în Hexagon, ceea ce regimul comunist nu-i va mai permite. Funcţionar discret, mai întîi în Ministerul de Externe, apoi, un deceniu şi jumătate, editor, în intervalul 1954-1969, la Editura de stat pentru literatură şi artă – ESPLA, reuşeşte să impună reluarea „Bibliotecii pentru toţi”, populara colecţie pe care o va dezvolta în conformitate cu o viziune de largă cuprindere, enciclopedistă, profitînd şi de liberalizarea regimului după 1960 şi mai ales după 1965. Retras ulterior într-o solitudine intens-reflexivă, revine la scris şi-şi va publica, cu începere din 1978, cărţile dialogale care constituie „miezul” operei sale filozofice. Cu o reputaţie în creştere în anii 1980, însă doar în mediile intelectuale, va ieşi după prăbuşirea regimului comunist, în anii 1990, în arena publică: ministru al Educaţiei, apoi cofondator al Partidului Alianţei Civice. Va fi iarăşi retras o vreme, pentru ca în ultimii ani, înainte de centenar şi de-atunci încoace, să iasă din nou în prim-plan ca voce foarte activă în mediul virtual şi uneori şi în stradă, în pieţele publice: racordat la democratizarea şi la progresul ţării, îi condamnă limpede şi răspicat pe cei care încearcă să frîneze procesul, încît a devenit o figură-reper a rezistenţei civice, un veritabil simbol moral al României actuale”.

”Eseistă, poetă, traducătoare, cercetătoare pe teme de filozofie politică la Paris, posesoare şi de cetăţenie franceză, Luiza Palanciuc-Şora îl însoţeşte pe Mihai Şora în proiectele sale din ultima perioadă, realizînd şi o serie de filmări cu marele filozof mărturisindu-se, gîndind şi scriind, desenînd, redescoperind mereu şi mereu lumea din jur, natura, Bucureştiul, alte locuri din ţară şi din lume”.