NATO: Cine cât cheltuie?
Articol de , 16 iulie 2018, 15:00
Mare cutremur politic pe 12 iulie, la summit-ul NATO de la Bruxelles : Donald Trump a reproșat partenerilor europeni ai SUA că cheltuie mult prea puțin pentru apărarea Europei – și pentru propria lor apărare, în fond – mizând pe banii americani.
Nu că șeful Casei Albe n-ar avea dreptate, dar chiar să o spună așa, pe față și în stilul său brutal, este, totuși, prea mult pentru regulile nescrise ale diplomației, care în mod tradițional evită exprimarea adevărurilor incomode.
După summit, Trump s-a lăudat că strategia sa incisivă i-a făcut pe europeni să-și caute – și să-și găsească – prin portofele încă vreo 33 – 40 miliarde de dolari suplimentari pentru apărare.
Acum, de la promisiune, fie ea și făcută într-un cadru oficial, și până la realitate mai e drum lung.
Dacă Germania, Belgia, Italia, Spania etc. au fost criticate că sunt zgârcite cu bugetele apărării, ne-am fi așteptat ca, prin comparație, puținii elevi conștiincioși, cei care cheltuie deja 2% din PIB, printre care și România, să fie mângâiați pe cap și felicitați în fața clasei. Nu a fost așa, întrevederea între patru ochi pe care Donald Trump se pare că a avut-o programată cu Klaus Iohannis a fost anulată.
Să ne așteptăm ca, după perdaful administrat de președintele american, europenii recalcitranți să decidă că sumele pentru apărare trebuie majorate urgent și consistent ? Poate chiar până la 4% cât a cerut Washingtonul?
Puțin probabil. Germania, Cehia, Belgia și ceilalți consideră că la stadiul lor actual de dezvoltare economică nu-ți pot împovăra bugetele cu un procent de 2% din PIB pentru armată. Guvernele de la Berlin, Praga, Bruxelles, Roma, au alte priorități : investițiile, salariile, sănătatea, protecția socială.
Dacă Germania spune că nu-și poate permite decât 1,3%, Cehia sustine că nici ea nu este destul de bogată ca să cheltuiască mai mult de 1,1% și nici nu vede posibilă vreo schimbare în viitorul imediat.
Partea plină a paharului este că analizată din această perspectivă, situația României apare ca fiind extrem de bună. Bruxelles-ul, care ne dă peste degete ori de câte ori suntem tentați să cheltuim prea mult față de puterea economiei mioritice, actuală sau estimată, nu a zis nimic referitor la cei 2% pentru apărare și nici referitor la cât ar putea să apese acest procent asupra deficitului bugetar.
Din două una: ori Bruxelles-ul folosește standarde duble în analiză, lucru de neimaginat – nu-i așa ? – din partea tehnocraților comunitari care sunt prin definiție logici și imparțiali, ori economia româneasca este, în realitate, cu mult mai puternică decât o spun analizele, așa încât România este capabilă să poarte poveri financiare pe care, iată, se dovedește că alte țări nu și le pot permite.