Muzeul „Antipa” oferă vizitatorilor o nouă dioramă: „Plasticul, o nouă specie de prădător acvatic”!
Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și compania „Veolia” București, concesionarul serviciului public de apă și canalizare din Capitală, au demarat o campanie de conștientizare a publicului cu privire la pericolul pe care îl reprezintă poluarea cu… plastic.
În cadrul acestei campanii, astăzi, la Muzeul „Antipa”, a fost inaugurată o nouă dioramă, intitulată „Plasticul, o nouă specie de prădător acvatic”. Dioramă ce urmărește să conștientizeze publicul cu privire la pericolul pe care îl reprezintă poluarea cu plastic a apelor.
Mâine, puteți plăti intrarea la „Antipa” cu deșeuri de plastic!
În cadrul aceluiași demers, mâine (17 noiembrie), vizitatorii Muzeului „Antipa” vor putea plăti biletele de intrare cu … pungi de plastic.
De ce ne „luptăm” cu plasticul?!
Impactul plasticului asupra apelor, a râurilor, mărilor și oceanelor a început din anii ’60. De atunci încoace, în doar 50 de ani, s-au ajuns la o cantitate de circa 300 de milioane de tone de plastic la nivel global.
În proporție de peste 90%, plasticul este sintetizat din petrol, consumul de țiței din industria plasticului egalându-l pe cel al industriei aeronautice de pe Glob, a declarat directorul Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa.
Fiind un material de sinteză, plasticul oferă avantajul de a se degrada greu. Acest avantaj se transformă, însă, într-o mare problemă ecologică, de îndată ce plasticul devine deșeu, pentru că el rezistă sute sau chiar mii de ani în mediu, atât pe uscat, cât, mai ales, în râurile, mările și oceanele Terrei, a explicat Popa.
Cum ajunge plasticul în oceane …
Șeful de la „Antipa” spune că plasticul ajunge în apele de suprafață atât sub formă de fragmente mari, PET-uri și dopuri de plastic, pungi, pahare, lingurițe și ambalaje de plastic de toate felurile, cât și în fragmente microscopice, ce nu pot fi observate cu ochiul liber. Un exemplu de acest timp sunt microsferele abrazive utilizate în industria cosmetică.
Principala cauză care face ca deșeurile din plastic să ajungă în ape este aceea a managementului defectuos al deșeurilor în zonele costiere. Dacă, în Europa și America de Nord, există o preocupare pentru priotectia mediului prin managementul deșeurilor, cele mai multe deșeuri din plastic sunt generate în Asia, China fiind „campioană” în această privință, susține Luis Popa.
Altă cauză a poluării cu deșeuri plastice este încorporarea plasticului în multe produse de larg consum, precum microsferele abrazive din produsele cosmetice.
O cale importantă prin care plasticul ajunge să polueze apele o reprezintă rețelele de canalizare. Deși există stații de tratare a apelor uzate, sunt multe zone de pe Glob în care sistemele de canalizare sunt deversate direct în apele, râurilor, lacurilor, mărilor și oceanelor.
Din cauza circulației maselor de apă, plasticul este răspândit la nivel global, astfel încât nu există nici o zonă a Oceanului Planetar care să nu fie afectată de poluarea cu plastic. Există, însă „insule de plastic”, adică zone cu o concentrație foarte mare de deșeuri din plastic, formate din cauza curenților oceanici, conform lui Luis Popa.
Ce efecte are plasticul asupra mediului și a oamenilor …
În afară de impactul direct asupra viețuitoarelor acvatice, care pot fi sugrumate de diverse deșeuri plastice, resturi de plase și alte instrumente de pescuit ori pot înghiți pungi de plastic, pe care le confundă cu meduzele, există și efecte indirecte, susține șeful de la „Antipa”.
Astfel, particulele microscopice de plastic care ajung pe plaje, reduc cu câteva grade Celsius temperatura acestora, temperatură care este esențială pentru înmulțirea broaștelor țestoase, spre exemplu.
Plasticul care ajunge pe fundul oceanelor, modifică schimbul de oxigen dintre apele de adâncime și cele mai de suprafață, modificând total compoziția florei și faunei și afectând în cascadă întregul sistem.
Foarte multe deșeuri din plastic ajung să fie înghițite de către animalele marine. De la pungile de plastic înghițite de țestoase se ajunge până la microparticule, care sunt înghițite de către microorganisme, ajungând, apoi, de-a lungul lanțului trofic, să fie ingerate de către oameni, a explicat Popa.
Ce putem face …?!
Din păcate, nu se poate face prea mare lucru pentru curățarea plasticului care deja a ajuns în mările și oceanele Terrei, susține șeful de la „Antipa”. Singurul lucru care poate fi făcut în această direcție constă în curățarea plajelor de deșeurile din plastic, atunci când acestea sunt scoase la țărm de valuri, mai spune el.
Însă, prin managementul deșeurilor, se poate preveni poluarea mărilor și oceanelor cu plastic, a mai declarat Luis Ovidius Popa.
Cum se „luptă” Veolia cu plasticul …
Conform directorului general al Veolia București, Mădălin Mihailovici, în acest context, acțiunea Muzeului „Antipa” și a Companiei „Veolia” este foarte importantă, vizând educarea publicului larg cu privire la importanța managementului corect al deșeurilor din plastic.
Compania „Veolia” colectează, sortează și reciclează 250 de mii de tone de plastic pe an, la nivel global, prevenind, astfel, emisii de dioxid de carbon de 100 de mii de tone anual. Acesta este echivalentul emisiilor produse de către 14 mii de locuitori ai Globului. Target-ul „Veolia” este de a ajunge să recicleze 500 de mii de tone de plastic pe an, până în 2025, susține șeful companiei care operează rețeaua de apă și canalizare din București.
Veolia România a demarat, în acest an, o campanie de încurajare a consumului responsabil de plastic, în sensul diminuării sale. Campania, demarată mai întâi la nivelul angajaților companiei, atinge nivelul următor, prin intermediul dioramei „Plasticul, nouă specie de prădător acvatic”, informând publicul larg cu privire la efectele negative ale utilizării excesive a plasticului, a mai afirmat Mihailovici.
