Poate că mulți vor considera acest titlu o exagerare, iar alții vor înjura pentru că, în timp ce ei nu au căldură sau apă caldă ori nici una, nici alta, un lingău scrie despre „eroii care ne aduc căldură în apartamente”.
Imaginați-vă, însă, un sistem de termoficare cu peste 1000 de kilometri de conducte, numai rețeaua primară, conducte vechi de 30-40 și chiar 60 de ani, îngropate sub asfalt, în galerii prin care mișună șobolanii și aurolacii. Imaginați-vă că, atunci când o asemenea conductă se sparge, de obicei când afară e ger de crapă pietrele, echipele de intervenție de la RADET trebuie să spargă asfaltul, să piardă ore bune scoțând, cu niște ventilatoare improvizate de ei, aburul fierbinte din galerii, ca să poată intra să cârpească conducta respectivă. Asta numai pentru că, odată reparată, aceasta să pocnească la câțiva metri mai încolo.
Imaginați-vă cum e să intri din gerul de afară în galeria fierbinte și, apoi, să ieși iar în ger. Imaginați-vă cum e să mori opărit de apa și aburul fierbinți râșnite dintr-o conductă pe care ai cârpit-o, dar care e prea veche și prea putredă ca să mai reziste.
Deși city managerul Sorin Chiriță îi asigura, la ultima ședință a Consiliului General al Municipiului București, pe consilierii municipali că avaria care a lăsat Drumul Taberei fără apă caldă și căldură a fost remediată și că numărul ariilor se află în continuă scădere, în ultimii doi ani, realitatea nu pare să-i dea dreptate.
Din Drumul Taberei, oamenii reclamă, în continuare, că nu au apă caldă și căldură. Apoi, a venit avaria care a afectat mare parte din Sectorul 3. Și nici Sectorul 1 nu o duce prea bine.
Locatarii din mai multe blocuri din zona intersecției Căii Griviței cu Bulevardul Ion Mihalache se trezesc din ce în ce mai des, cam la două zile, fără apă caldă și căldură. De altfel, starea rețelei de termoficare poate fi lesne verificată de către oricine, dacă o ia la pas pe una dintre cele două artere majore de circulație. Din multe canale iese abur fierbinte, ceea ce înseamnă că acolo sunt țevi de agent truc sparte sau crăpate.
Oamenii îi înjură copios pe muncitorii de la RADET, care se străduiesc din răsputeri să cârpească țevile vechi ca să țină sistemul în funcțiune. Asta pentru că nimeni nu le spune locatarilor din zonele afectate despre angajații RADET, plătiți cu salariul minim pe economie.
Un instalator al regiei de termoficare riscă să sfârșească opărit oricând, așa cum s-au întâmplat cu doi dintre ei, pentru 1200 de lei pe lună. În schimb, volumul de muncă este cel puțin dublat, din cauza avariilor care apar peste tot.
Acești instalatori nu au materiale, echipamente, scule și dotării. Munca lor este mai mult manuală, lopata, ciocanul și coada de mătură din care se confecționează dopuri pentru peticirea țevilor sunt „uneltele” de bază.
Salariul s-a înjumătățit, odată cu trecerea contribuțiilor la angajat și toată lumea vrea performanță, se plâng oamenii care lucrează prin canale pline de șobolani.
Adevărata valoare, adevăratul capital al RADET sunt angajații, care cunosc sistemul și muncesc în condiții deosebit de grele. Însă, acum au rămas tot mai puțini, pentru că sunt prost plătiți și sunt epuizați, iar în locul celor care se pensionează nu mai vrea nimeni să se angajeze. Instalatorii, sudorii, lăcătușii pot găsi de lucru în condiții mai bune și pe salarii mai mari decât la RADET.
Amestecul politicului și lipsa profesionalismului au dus la falimentarea RADET, iar muncitorii sunt singurii care plătesc pentru incompetența primarilor care s-au perindat timp de peste 20 de ani pe la Primăria Capitalei!
