Primarul Sectorului 1 Daniel Tudorache doreşte punerea în aplicare a proiectului privind mutarea celei mai cunoscute „porți de intrare” în București – Gara de Nord.
Edilul din Banu Manta spune că actuala clădire a Gării de Nord este monument istoric, este una dintre clădirile emblematice ale Sectorului 1 și ale întregului București, deci trebuie conservată exact așa cum este ea astăzi. Numai că ea ar trebui transformată în muzeu, așa cum s-au întâmplat în alte orașe mari, iar infrastructura de debarcare și preluare a călătorilor ar trebui mutată undeva spre marginea orașului, la Gara Băneasa, spre exemplu. Desigur, ar trebui asigurată legătura cu transportul urban de suprafață și chiar cu metroul a afirmat Tudorache. De aceea, ar trebui format un grup de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai CFR, ai Municipalității și ai Primăriei Sectorului 1, pentru a se ajunge la cea mai bună variantă.
Daniel Tudorache consideră că, prin mutarea gării, s-ar înlătura un obstacol care separă Sectorul 1. Șinele de cale ferată taie sectorul în două, iar legătura între Bulevardul Dinicu Golescu și Calea Griviței este asigurată doar prin două poduri, Basarab și Grant. Este foarte dificil. Aceeași problemă o avem și la Podul Constanța, care gâtuite trecerea dinspre Ion Mihalache și Calea Griviței către Bucureștii Noi și Șoseaua Chitilei și viceversa, îngreunând foarte mult intrarea și ieșirea din București spre Buftea, Mogoșoaia etc, explică Tudorache. În plus, prin mutarea Gării de Nord, spațiul ocupat acum de șinele de cale ferată, s-a elibera o suprafață de teren într-o zonă centrală, foarte interesantă pentru investitori, teren care, prin vânzare, ar putea aduce foarte mulţi bani pentru Ministerul Transporturilor. Investițiile pe terenul respectiv ar putea duce la dezvoltarea întregii zone din jurul actualei Gări de Nord, crede edilul din Banu Manta.
Planul ar consta în mutarea Gării de Nord înspre Basarab sau chiar mai spre marginea Capitalei, spre exemplu în zona actualei Gări Băneasa.
„Din cauza liniilor de cale ferată care duc spre Gara de Nord, Sectorul 1 este tăiat în două, accesul dintr-o parte în alta făcându-se doar prin două poduri, Grant și Basarab. Vorbim deslre o suprafaţă de teren foarte mare şi foarte valoroasă. Gândiţi-vă că, dacă CFR ar muta gara şi Ministerul Transporturilor ar vinde acest teren, ar câştiga bani buni pentru investiţii, în condițiile în care se plânge că nu are bani. Automat, Gara de Nord ar rămâne în picioare şi ar fi transformată în muzeu. Nu şi-a pus nimeni, niciodată, problema ca aceasta să dispară. Dar toate liniile care taie în două Sectorul pot fi desfiinţate iar terenul poate fi folosit. Trebuie, o dată şi o dată să ne concentrăm asupra acestui proiect şi să mutăm gara.”, a declarat primarul Daniel Tudorache pentru București Fm.
În context, trebuie menționat faptul că Gara de Nord este cea mai mare stație de cale ferată din România. De aici pleacă și aici sosesc zilnic circa 200 de trenuri ale CFR și ale companiilor internaționale. Călătorii pot ajunge la Gara de Nord cu autobuze liniilor 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 696, cu troleibuzele liniilor 62, 65, 79, 85, 86, 93 și 96, dar și cu tramvaiele liniilor 42, 44, 46, 45. Legătura cu Gara de Nord este asigurată și de linia expres 780 și de transportul subteran.
Mai trebuie amintit și faptul că piatra de temelie a clădirii actualei Gări de Nord a fost pusă la 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I, pe locul ales de către acesta. Peste patru ani, pe 13 septembrie 1872 a avut loc inaugurarea Gării de Nord și a liniei de cale ferată Roman – Galați – București – Pitești. Gara a fost denumită, inițial, Gara Târgoviștei, deoarece la 1872 artera numită astăzi Calea Griviței se numea Calea Târgoviștei. Abia la 1888, ea avea să primească numele actual, în cinstea marii bătălii date de către ostașii români pentru cucerirea Redutei Grivița, în timpul Războiului de Independență din 1877-1878.
Se reia această inepţie! Capitale europene mai mari precum Parisul, Berlinul sau Roma pe care le-am vizitat au nu doar o gară, ci chiar mai multe în zona lor centrală şi le folosesc pentru transportul urban integrat. Cine şi ce împiedică, ca Gara de Nord să fie păstrată întreţinută ca un muzeu viu, păstrându-şi şi actuala funcţionalitate? Aici sunt alte interese la mijloc! Unele se pot ghici din articol: cele imobiliare. În spatele cărora sunt o mulţime de persoane care visează să se îmbogăţească pe spinarea oraşului şi a problemelor mult mai mare pe care această mutarea le-ar crea locuitorilor şi vizitatorilor lui.
Transportul urban integrat este ceva ce nu vom avea niciodata, asa cum nu vom avea nici autostrăzi, mici bunăstare reală, bazată pe forta economica a unei economii care sa produca ceva, marfuri și servicii competitive.