Bine de citit: „Marele prag”
Articol de razvanursuleanu, 7 martie 2019, 08:42
Căutând prin lumea virtuală, am dat peste o fotografie alb-negru din anii ’80 în care, ascuns printre câțiva tineri zâmbăreți, apare și Alexandru Ungureanu. Toți cei din poză, membri ai cenaclului literar Solaris, erau îmbrăcați cum ne îmbrăcam noi pe vremea 
aceea, puneam hainele alea gri și impersonale pe noi doar ca să nu ieșim pe-afară dezbrăcați. Singurul cool din fotografie era omul ăsta despre care vă zic, cu o geacă de piele pe el, probabil că oricine ar fi trecut pe acolo când au fost fotografiați ar fi crezut că e sau motociclistul, sau aviatorul grupului. Doar că nu era nici motociclist, nici aviator. Alexandru Ungureanu a fost unul dintre Arhitecți, cu A mare de tipar, la fel ca Arhitectul din Matrix.
Cartea “Marele prag” este doar una dintre rețelele proiectate de el. Un roman extraordinar pe care nici nu știu dacă e bine să îl citești, pentru că devii dependent și vei fi nevoit din timp în timp să te reconectezi la el, procedura e simplă, apuci cablul care iese din “Marele prag”, îl bagi în mufa pe care o ai în ceafă, devii totuna cu cartea asta și e bine.
Nota acordată romanului:10
