Caesar Vespasianus Augustus: „Banii nu au miros!”
Articol de Mircea Apostolescu, 18 martie 2019, 09:41
Dacă ești pieton prin București, fie că ești bucureștean sau turist, de multe ori te încearcă o „nevoie omenească” și te uiți, disperat, în jur după o toaletă publică. Din nefericire, acestea sunt rare, iar, atunci când le găsești, sunt, de multe ori, atât de mizerabile încât fie îți trece nevoia, fie apelezi la cadrul natural …
Așa se explică murdăria de pe toți pereții și de pe toate gardurile, din ganguri și alte locuri mai retrase. Așa se explică mirosul care se ridică, atunci când e cald, din toate colțurile.
Lecția Împăratului Vespasian …
Situația toaletelor publice din București demonstrează că specialiștii de renume mondial ai Primăriei Municipiului București (PMB) nu au studiat istoria, în special pe cea a Romei, care este plină de învățăminte. Din punct de vedere edilitar, nu trebuie să inventăm prea des roata. Ajunge să deschidem cartea de istorie și vom avea soluții la multe probleme edilitare, soluții găsite de către aedilis Romei Antice.
Cu vreo două mii de ani în urmă, Împăratul Titus Livius Vespasianus se vedea confruntat cu decăderea Imperiului Roman, după domniile dezastruoase ale lui Nero și ale urmașilor acestuia. Printre altele, Împăratul Vespasian a manifestat o mare înțelegere pentru … „nevoile oamenilor” …
În scurta sa domnie, din decembrie 69 după Hristos, anul celor patru împărați, până în iunie 79, când a și murit, Caesar Vespasiana Augustus, fondator al dinastiei Flaviilor, a trebuit să scoată Roma din Războiul Civil și criza economică în care o adâncise Nero.
Vespasianus ocupă Roma pe 20 decembrie 69 după Hristos, la moartea Împăratului Vitelius, un urmaș al lui Nero, cu legiunile sale din Orient, care îl proclamaseră, deja, Împărat de prin iunie.
Preocupat de restabilirea liniștii și securității Imperiului Roman, grav afectate de Războiul Civil, Vespasian reorganizează finanțele și armata Imperiului, întărește frontiera Dunării Inferioare, creând o flotă a Mării Negre, reconstruiește Capitoliul și alte edificii reprezentative ale Romei, distruse în timpul Războiului Civil și începe construcția Colosseumului.
În anul 70, își trimitea fiul să cucerească Ierusalimul, încheind, astfel, Războiul din Iudeea, care era reorganizată că provincie de sine stătătoare a Imperiului Roman.
Vespasianus rămâne în istorie datorită … toaletelor publice …!
În ciuda mărețelor sale fapte de ordin politic, militar și administrativ, care au reușit să scoată Imperiul Roman din criză și să redea Măreței Rome strălucirea de dinaintea lui Nero, Împăratul Caesar Vespasianus Augustus este cunoscut mai puțin pentru reconstrucția Capitoliului sau pentru inițierea lucrărilor la Colosseum. Numele lui rămâne legat, pentru veșnicie, de celebra expresie „Banii nu au miros” și de vespasiene …!
Astfel, Împăratul Vespasian a poruncit construirea, în întreaga Romă, a sute de latrine publice, numite de atunci vespasiane, pentru a căror utilizare erau percepute taxe. Când unii dintre senatorii Romei l-au criticat, pentru că scotea bani „din ceva atât de murdar”, împăratul le-a răspuns: „Pecunia non olent”, adică banii nu au miros!
La 2000 de ani după Vespasian…
Astăzi, după vreo 2000 de ani de la apariția toaletelor publice, Bucureștiul, mândru urmaș al Romei, pare a fi uitat lecția Împăratului Vespasian. Deși orașul a avut, cândva, vespasiane, acestea fie s-au închis, precum cele de la Piața Romană, ce ironie, cea de la Operă sau cea din imediata apropiere a sediului Primăriei Capitalei, fie au fost transformate în cârciumi de lux, precum cea de la Grădina Icoanei.
Singura vespasiană care a supraviețuit capitalismului și democrației este cea din Pasajul de la Universitate. Refăcută de către Împăratul Caesar Sorin Oprescu Augustus, odată cu pasajul, în anul 2012 după Hristos, această vespasiană se află într-o teribilă stare de mizerie și degradare.
Problema este că, după refacerea pasajului și a vespasienei de către Caesar Oprescu Augustus, acestea nu au fost date în întreținere nimănui …
Desigur, avem, astăzi, așa-numitele „toalete ecologice” și „toaletele automate”. Conform unui răspuns al Primăriei Capitalei la o solicitare a București Fm, în anul 2017 a fost încheiat Acordul-cadru 788/11.10.2017 între Municipalitate și SC Comex Rom SRL, pentru o durată de patru ani, având că obiect închirierea, amplasarea și întreținerea toaletelor automate racordabile la rețeaua de canalizare și electricitate, și a toaletelor ecologice mobile în Municipiul București.
Conform contractului anual, subsecvent acordului-cadru, în acest moment, ar fi amplasate în București 345 de toalete ecologice mobile și 50 de toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilități fizice. În baza aceluiași contract, ar fi amplasate și puse în funcțiune 92 de toalete automate, se mai spune în răspunsul PMB.
Problema este că așa-numitele „toalete ecologice” cât și multe dintre cele automate, precum cea din zona Kiseleff sau aceea de la Mărășești, sunt, de fapt BOMBE ECOLOGICE! Când deschizi sau se deschid automat ușile, după caz, cabinan este inundată și poți doar să speri că este vorba despre apă. Pe jos, în apă sau ce-o fi, plutesc bucăți de hârtie igienică folosită, chiștoace de țigări, seringi utilizate, desigur nu pentru injectarea drogurilor, sticle de băuturi alcoolice.
Dacă tot nu ți-a trecut pofta de a intra, mai sunt inscripțiile cu puternică tentă sexuală și grafitti-urile realizate pe pereți cu o substanță maronie, direct cu degetele, după o tehnică asemănătoare picturilor rupestre din preistorie și înfățișând simboluri falice … Dar, partea interesantă abia acum urmează, pentru că vom vorbi despre bani …
Cât plătim pentru „bombele ecologice”…
Costul lunar pentru închirierea și întreținerea unei toalete ecologice mobile este de 1116 lei. Pentru una destinată persoanelor cu dizabilități, Municipalitatea plătește 1271 de lei, iar pentru una automată, 4154 de lei lunar, conform răspunsului primit de la PMB.
Bun, să facem calculele … Pentru cele 345 de „toalete ecologice” mobile, PMB plătește 4.620.240 de lei, anual. La aceștia se mai adaugă 762.600 de lei pentru „toaletele ecologice” destinate persoanelor cu dizabilități fizice. Și, acum, cireașa de pe tort, 4.586.016 lei plătește PMB pentru toaletele automate, anual. Dacă facem o adunare simplă, rezultă că Municipalitatea plătește anual 9.968.856 de lei, adică peste 2 milioane de euro pentru acest serviciu public, de altfel esențial.
Ce spun oamenii …
Consilierul municipal Cătălin Deaconescu spune că, potrivit contractului cu Primăria Capitalei, compania care deține toaletele ar trebui să le vidanjeze de trei ori pe zi și să le mențină într-o perfectă stare de curățenie și funcționare.
Toaletele ar trebui să fie aprovizionate cu hârtie igienică, iar cele automate și cu săpun, ca să te poți spăla pe mâini. Apa ar trebui să curgă, la instalația specializată și chiar și uscătorul de mâini ar trebui să funcționeze, la un cost de peste 4 mii de lei pe lună.
Consilierul municipal mai spune că numărul de toalete amplasate în București nu este, nici pe departe, suficient și că PMB ar putea suplimenta acest număr oricând, deoarece contractul ar prevedea un număr minim și unul maxim de toalete, iar, în acest moment, bucureștenii ar beneficia de numărul minim. În plus, Primăria Capitalei ar trebui să respire și să redeschidă vespasienele, mai spune Deaconescu.
Și bucureștenii cu care am stat de vorbă spun că numărul de toalete din oraș este neîndestulător și că primăria ar trebui să redeschidă vespasienele. Bucureștenii sunt de părere și că toaletele existente sunt mizerabile, de multe ori imposibil de folosit.
La aceste observații ale oamenilor, Direcția de Utilități Publice a PMB răspunde că își propune să crească numărul toaletelor automate cu 23, iar pe cel al toaletelor automate pentru persoanele cu dizabilități fizice de la 2 la 10.
De ce nu înțelege PMB lecția Împăratului Vespasian …
După 2000 de ani, specialiștii de la Direcția de Utilități Publice a PMB nu reușesc, încă, să înțeleagă lecția Împăratului Vespasian!
În loc să cheltuiască peste 2 milioane de euro din bani publici pentru niște toalete de multe ori mizerabile și de nefolosit, Municipalitatea ar putea concesiona acest serviciu unei companii private, cu dreptul de a instala toaletele și de a percepe taxe pentru folosirea lor.
În acest fel, întreprinzătorul privat ar fi direct interesat să sporească numărul de toalete și să le mențină într-o stare de curățenie și funcționare propice folosirii lor. În plus, PMB ar încasa bani, în loc să-i cheltuie…
