Băsescu, Oprescu și Firea cei mai tari la tramvaie! 

Situația transportului public din București a rămas neschimbată până la alegerile locale din 1992, timp în care fotoliul de primar general a fost deținut de către:

• Dan Predescu, 20 ianuarie – 23 iulie 1990, de profesie  medic;
• Ștefan Ciurel, 24 iulie – 16 noiembrie 1990, de profesie inginer constructor;
• Nicolae Vlad Oproiu, 18 noiembrie 1990 – 2 septembrie 1991, inginer de instalații;
• Doru Viorel Pană, 3 septembrie 1991 – 23 februarie 1992, politician.

Este vorba despre doi ani irosiți

Pe 23 februarie 1992, vine la Primăria Capitalei Crin Halaicu, inginer constructor. Mandatul lui se va întinde până în iunie 1996.

În domeniul infrastructurii nu au existat realizări, investiții, fiind asigurată doar mentenanța liniilor vechi, din perioada comunistă.

În schimb, în ceea ce privește confortul oferit de tramvaie s-au putut observa îmbunătățiri: încălzirea chiar funcționa, aveau iluminare cu neon a interiorului şi sistem de comandare a deschideri uşilor cu buton, care putea fi apăsat înainte de sosirea în staţie pentru a pre-semnaliza vatmanului că se doreşte coborârea pe la acea ușă.

În ceea ce privește tramvaiele Rathgeber, acestea au fost casate și retrase din circulație în 2007. Unele dintre ele mai sunt ultilizate pentru transport tehnologic, iar unul este oferit la închiriere de STB pentru a fi folosit ca vagon-cofetărie, vagon-teatru sau pentru alte evenimente.

Juristul Victor Ciorbea vine la Primăria Capitalei, în iunie 1996

El a avut un mandat scurt, până la desemnarea sa în funcția de prim-ministru. Ca primar, Ciorbea nu s-a remarcat cu nimic în ceea ce privește transportul electric. Singura sa contribuție în domeniul transportului public, contribuție care se menține până în ziua de astăzi, a fost instituirea gratuității pentru pensionari.

În decembrie 1996, a devenit primar general al Capitalei Viorel Lis. Mandatul său a durat  până în  iunie 2000

Abordările sale referitoare la transportul public electric au fost în mare parte distructive. Un exemplu edificator în acest sens este acela că primarul Lis amenința, la vremea respectivă, Metrorex că va astupa cu pământ excavațiile de pe Bulevardul Teodor Pallady pentru construcția tronsonului de metrou Nicolae Grigorescu – Linia de Centură, redenumită astăzi Anghel Saligny, parte din Magistrala 3.

Un alt exemplu de politică împotriva transportulu electric constă  în încercarea de a abandona lucrările la linia de tramvai de pe Calea Vitan, începute înainte de 1989 și abandonate de către primarii generali de după revoluție. Spațiul central al Căii Vitan ar fi urmat să fie folosit  pentru lărgirea carosabilului cu încă o bandă de circulație rutieră pe sens. Dacă, până la urmă, această destructurare a transportului în comun ca mijloace și electrice, nepoluant și de mare capacitate a eșuat, Viorel Lis a reușit, în schimb, să desființeze liniile de tramvai de pe Calea Griviței, odată cu refacerea acestei artere.

În 1999 primarul general Viorel Lis inaugurează, totuși, o nouă linie de tramvai pe Bd.1 Decembrie 1918, de la Faur-Poarta 4 la Bd. Muncii, actualmente Bulevardul Basarabia. Linia are o lungime de 3,2 km cale simplă.  În același an 1999, era dată în folosință și linia de tramvai modernizată pe Bulevardul Dinicu Golescu. Această din urmă are o lungime de 4 km cale simplă. De asemenea, este dată în folosință și linia de tramvai modernizată care face legătura între Autogara Filaret și Bulevardul Mărășești, adică alți  1,4 km de cale simplă.

Traian Băsescu ajunge primar general al Capitalei in iunie 2000. Va ocupa fotoliul din Bulevardul Regina  Elisabeta până pe 21 decembrie 2004.

Odată ajuns primar general, Traian Băsescu începe să vorbească despre necesitatea construcției Pasajului Basarab, cu două benzi rutiere pe sens și linie de tramvai pe centru, conform studiului eleborat de firma japoneză Jaica. Proiectul avea, însă să fie blocat sistematic de majoritatea PSD din Consiliul General al Municipiului București. Abia pe finalul mandatului, primarul Băsescu reușește să primească aprobarea CGMB pentru Pasajul Basarab,  „la mustață”, cum se zice. A fost vorba despre un singur vot, cel al consilierului municipal Stelică Barna, care a ”dezertat” atunci de la PSD.

Tot în timpul mandatului de primar general al lui Băsescu, în anul 2002, a fost realizată modernizarea căii de rulare a tramvaiului 41 și punerea ei în zonă proprie, prin separarea cu garduri de traficul general. Astfel nu doar că a apărut în București conceptul de ”metrou ușor” pe cei 10,8 km ai liniei care leagă Piața Presei Libere de Ghencea, dar a fost creată singura legătură viabilă a cetățenilor din Drumul Taberei și Ghencea cu zona de nord a orașului. Și în ziua de astăzi, linia de tramvai 41 constituie singura soluție de a ieși din aceste cartiere.

Această lucrare a făcut  parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvai din sud-vestul orașului, printr-o finanțare asigurată de Consiliul General al Municipiului București, Primăria Municipiului București și Banca Europeană de Investiții.

Tot pe vremea lui Băsescu, în anul 2003, a început  proiectul de modernizare a liniei de tramvai 32, de la Depoul RATB Alexandria la Piața Unirii. Din nou este vorba despre o legătură foarte importantă între cartierul Rahova, lipsit de metrou, și zona centrală a Bucureștiului.

Un an mai târziu, a început și modernizarea liniei de tramvai 35 pe Bulevardul Preciziei, Valea Cascadelor, Bulevardul Timișoara până la Bulevardul Vasile Milea, dar și cea a  liniei de tramvai 12 pe Șoseaua Giurgiului și Șoseaua Viilor.

Tot în anul 2004 avea loc licitația pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de ticketing pentru transportului public din București.

Răzvan Murgeanu devenea primar general interimar pe  23 decembrie 2004, odată cu plecarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, având să ocupe fotoliul din Regina Elisabeta până pe  3 aprilie 2005.

Mandatul lui Murgeanu a fost unul scurt scurt, el asigurând tranziția, de la plecarea lui Traian Băsescu până la instalarea lui Adriean Videanu. În mandatul de interimar al lui Murgeanu, s-a reușit deblocarea unora dintre proiectele lui Traian Băsescu. Astfel, au fost fabricate și date în exploatare primele vagoane de tramvai cu podea parțial coborâtă în zona de mijloc, prin modificarea vehiculelor vechi V3A.

Adriean Videanu  devine primar general  pe 3 aprilie 2005. Mandatul său avea să se finalizeze pe 18 iunie 2008.

În timpul mandatului lui Videanu, în 2007, la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC) a RATB a fost fabricat primul tramvai Bucur LF (Low Floor), cu podea coborâtă pe 60% din lungime. Este primul tramvai de generație modernă care intră în parcul RATB. Din păcate, producția sa a fost sistată în 2015. După accidentul socio-juridic al primarului general Sorin Oprescu, interimarii Ștefanel Marin și Răzvan Sava, au făcut vizite de lucru la URAC, fiecare dintre ei promițând relansarea producției bucureștene de tramvaie. Sub mandatul actualului primar general, Gabriela Firea, uzina de reparații a RATB, actual STB a intrat într-un con de umbră. Nu s-a mai vorbit deloc despre producția de tramvaie la URAC. Soarta producției de tramvaie în București pare a fi definitiv pecetluită, odată cu lansarea procedurii de achiziție publică pentru 100 de tramvaie.

Tot în mandatul lui Videanu, au fost finalizate lucrările de modernizare la depourile Alexandria, Militari și Giurgiului și încep la Depoul Dudești.

În anul 2006, începea implementarea noului sistem de ticketing, care are la bază tehnologia cardurilor fără contact. Acestea aveau să înlocuiască, treptat, abonamentele de carton și biletele de hârtie.

Tot în mandatul lui Videanu au început ample lucrări de refacere a infrastructurii rutiere dar și a liniilor de tramvai de pe arterele importante. În acest sens trebuie menționată refacerea aproape integrală, cu excepția unui tronson, cuprins între Podul Grozăvești și AFI Palace, a inelului central de circulație al Bucureștiului: Calea Văcărești – Șoseaua Mihai Bravu – Șoseaua Ștefan cel Mare – Bulevardul Orhideelor – Răzoare – Trafic Greu – Șoseaua Viilor – Șoseaua Olteniței. De asemenea, a fost modernizată infrastructura de tramvai pe Calea Giulești, pe Calea 13 Septembrie, dar și pe Șoseaua Colentina și Calea Moșilor. Din păcate, de această dată liniile de tramvai nu mai sunt puse în zonă proprie, prin separare de carosabil cu garduri.

Nu în ultimul rând, trebuie amintit faptul că, pe finalul mandatului lui Videanu, a fost finalizată licitația și au demarat lucrările la Pasajul Basarab, executate de o asociere între Astaldi și FCC Construcciones.

Aceste lucrări aveau, însă să se împotmolească în exproprieri. Astfel, încât, în iunie 2008, la începutul mandatului lui Sorin Oprescu, erau ridicați doar doi piloni ai pasajului, la intersecția dintre Șoseaua Orhideelor, Calea Giulești și Calea Plevnei și în fața centrului comercial. Constructorii stăteau pe cheltuiala Primăriei Capitalei, pentru că municipalitatea nu le putea oferi front de lucru, din cauza blocajului exproprierilor.

În aceste condiții, pe 18 iunie 2008 debuta primul mandat de primar general al lui Sorin Mircea Oprescu. El avea să fie reales în 2012, pentru un al doilea mandat. Acest al doilea mandat avea să se încheie abrupt, înainte de termen, pe 15 septembrie 2015, odată cu arestarea primarului general Sorin Oprescu.

Primul mandat al lui Sorin Oprescu este unul de excepție, care va rămâne În istoria Bucureștiului datorită unor realizări fără precedent. Este perioada în care, în ciuda crizei economice, a fost finalizat cel mai important număr de investiții ale municipalității, după 1989. O scurtă trecere în revistă trebuie să includă pasajele Basarab și Pipera, Stadionul Național, finalizate, începerea lucrărilor la pasajele Mihai Bravu, Piața Presei și Piața Sudului, realizarea străpungerii Doamna Ghica-Chisinau, a diametralei Buzești-Berzei, demararea modernizării mai multor bulevarde precum Liviu Rebreanu, Șoseaua Iancului – Pantelimon, demararea lucrărilor lap podul Ciurel.

Din păcate, această șansă a URAC și a Bucureștiului a fost ratată din cauza unor încurcături birocratice, la care s-a adăugat dezinteresul sau, poate, sabotajul unor decidenți de la Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 2 și RATB.

În același an 2012 a fost făcut încă un mare pas către un transport public modern și civilizat prin introducerea biletului unic RATB – Metrorex. Acesta care însă nu a supraviețuit, însă, problemelor de decontare între cele două eregii de transport, una în subordinea Primăriei Capitalei, cealaltă în subordinea Ministerului Transporturilor.

Tot în 2012 se finaliza construcţia a încă cinci tramvaie Bucur LF la URAC. Din păcate, în 2015, după accidentul socio-juridic de la mijlocul lui septembrie al primarului general Sorin Oprescu, se sista producția de tramvaie Bucur LF la Uzina RATB. În ciuda tuturor promisiunilor celor doi interimari, Ștefanel Marin și Răzvan Sava, producția nu a mai fost reluată, iar în mandatul actualului primar general ideea de a produce tramvaie la URAC a fost complet abandonată în favoarea achiziționării de vehicule produse de alte companii autohtone sau străine.

Din punctul de vedere al infrastructurii, în anul 2010 începea modernizarea Pasajului Piața Muncii și a sistemului de tramvaie de la suprafață. Lucrările aveau să se finalizeaze, însă, abia la sfârșitul lui 2014.

În vara lui 2011, se inaugura Pasajul Basarab și nodul intermodal care include linia de tramvai, Gara de Nord și Gara Basarab. Primarul general Sorin Oprescu spunea că  va monta o plachetă cu inscripția ”Început de Băsescu, terminat de Oprescu”.

În același an, 2011, începea modernizarea Bulevardului Liviu Rebreanu, inclusiv a liniilor de tramvai supraînălțate pentru a fi delimitate de partea carosabilă. În 2014 a fost finalizat un prim tronson, de 1,7 kilometri, situat între Camil Ressu și Nicolae Grigorescu. Apoi, a mai durat încă trei ani pentru ca toată lucrarea să fie gata, așa că tramvaiele nu au circulat  timp de șase ani. Din acest punct de vedere, marea greșeală pare să fi fost aceea că lucrările la cele două tronsoane nu au început simultan, ci consecutiv, iar circulația tramvaielor pe linia modernizată în lungime de 2,78 km s-a reluat abia în vara lui 2017, în mandatul actualului primar general.

În 2013 începeau lucrările de modernizare pe șoselele Iancului și Pantelimon, în ciuda faptului că urmau să înceapă în curând excavațiile la metrou. După ce a izbucnit scandalul, Primăria condusă de Sorin Oprescu a transmis Metrorex că nu mai este nevoie de metrou în zonă, deoarece se modernizează liniile de tramvai. Circulația tramvaielor pe Șoseaua Pantelimon a fost însă reluată abia în toamna lui 2017, cu vehicule cu dublă comandă, pentru că nici măcar în ziua de astăzi nu este finalizată bucla de întoarcere de la Granitul.

În 2014 începeau lucrările la Pasajul Piața Sudului, care avea ca termen de finalizare decembrie 2015. De fapt, după numeroase prorogări ale termenului, lucrările aveau să se încheie abia trei ani mai târziu, ceea ce a dus și la pierderea fondurilor europene. În plus, în tot acest timp, tramvaiele nu au circulat pe Calea Văcărești și pe Șoseaua Mihai Bravu, până la intersecția cu Calea Vitan. De fapt, circulația tramvaielor pe acest tronson a fost întreruptă șapte ani, pentru că înainte avuseseră loc lucrările de construcție a Pasajului Mihai Bravu.

Ștefănel Dan Marin a fost primar general interimar pentru scurtă vreme, între 15 septembrie – 24 noiembrie 2015. I-a urmat liberalul Răzvan Sava, între 24 noiembrie 2015 – 5 iunie 2016.

După cei doi interimari, Gabriela Firea câștiga fotoliul de primar general în  iunie 2016. Mandatul ei pare să însemne revigorarea transportului electric.

Sub mandatul său, în 2017, se reia circulația tramvaielor pe Bulevardul Liviu Rebreanu, întreruptă de șase ani de zile. În același an se finalizau, după multe tergiversări și un scandal mocnit între constructor, care voia să își recupereze banii pentru lucrările suplimentare executate, și beneficiar, Primăria Capitalei, care nu recunoștea aceste lucrări, se finalizau, așadar, lucrările la Pasajul Piața Sudului și tramvaiele începeau din nou să circule pe Șoseaua Văcărești și Șoseaua Olteniței.

În mandatul Gabrielei Firea se face un pas important pentru prioritizarea transportului public. Astfel, a început punerea în zonă proprie a mai multor linii de tramvai prin montarea de garduri separatoare față de traficul general la liniile de tramvai 21, pe Șoseaua Colentina, și pe liniile 1, 10 și 34, pe inelul central de circulație. Această soluție  a avut drept efect scăderea timpului de așteptare în stații și a duratei călătoriei.

Tot în mandatul doamnei Firea a fost lansate și licitațiile pentru achiziționarea, cu fonduri europene, a 100 de troleibuze și 100 de tramvaie moderne, cu podea coborâtă. În plus, o veste foarte bună pentru transportul electric vine de la  directorul general al STB, Andrei Creci, a anunțat că din acest an se va relua producția de tramvaie la URAC, oprită în 2015.