RADET sau Termoenergetica vor da în judecată Primăria Capitalei?!
Articol de Mircea Apostolescu, 20 mai 2019, 12:55
Scandalul RADET – ELCEN continuă în nota sa obișnuită. După perioade de acalmie, urmează episoade acute, cu amenințări privind sistarea furnizării gazelor naturale de către Romgaz către Electrocentrale București (ELCEN), care, la rândul său, amenință RADET și Primăria Capitalei că nu va mai furniza apă caldă populației.
Ultimul episod de acest tip a fost cel din 10 mai, când ELCEN a adresat consilierilor municipali o scrisoare deschisă prin care avertiza asupra faptului că RADET are o datorie scadentă de circa 120 de milioane de lei, datorie rezultată din neachitarea subvenției la căldură de către Primăria Capitalei. Acest puseu de tensiune continuă până în ziua de astăzi, fără să știm când și cum va fi soluționat.
Asta în condițiile în care încasările regiei de termoficare bucureștene de la populație se fac în proporție de peste 90%, dar ele reprezintă doar circa 50% din prețul gigacaloriei, restul fiind reprezentat de subvenția la căldură plătită de către Municipalitate.
Pe de altă parte, există și cazuri, precum cel al unui bloc din cartierul Tineretului, în care, deși oamenii și-au plătit întreținerea, lună de lună, administrația blocului nu a achitat facturile către RADET. Astfel, după doi ani de neachitare a facturilor, s-a ajuns la sistarea furnizării apei calde, fiindcă sezonul de încălzire s-a terminat, și oamenii au ajuns să umble pe la rude sau prieteni pentru a face un duș.
Și abia de acum înainte vine căldura.
Iată, însă, că Guvernul pare să vină cu o veste bună pentru asociațiile de proprietari
Astfel societățile sau regiile locale de furnizare a energiei termice ar putea fi obligate să nu întrerupă furnizarea, chiar dacă nu vor mai avea resursele financiare necesare pentru a livra apă caldă și căldură, situație în care se află și RADET din cauza neplăţii celor 120 de milioane de către Primăria Capitalei.
Această prevedere se regăsește într-un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) referitor la continuarea programului de investiții în sistemele de distribuție centralizată, în perioada 2019 – 2027. Această OUG ar urma să modifice Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.
Conform reglementării care se află pe masa Guvernului, art. 36 din Legea 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, ar urma să se modifice și să se completeze astfel:
1. La alineatul (3), litera a) se abrogă.
2. După alineatul (4), se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: ”(5) Operatorii serviciilor de utilități publice nu au dreptul să înceteze, să suspende sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanțelor de judecată competente, în situația existenței unor litigii contractuale pecuniare, cu obligația utilizatorilor de a achita debitele financiare curente.”
Potrivit proiectului de OUG, ar urma, deci, să se abroge prevederea legală ce dă, în prezent, posibilitatea regiilor sau societăților locale de termoficare de a suspenda sau limita furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, fără plata vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile, dacă nu li se plătesc facturile, cu penalități cu tot, în termen de 45 de zile. Ar urma să se introducă, practic, interdicția de a sista furnizarea agentului termic în caz de neplată, până când nu există o hotărâre definitivă a instanței.
În cazul Bucureștiului, RADET sau societatea ce îi va succeda, Termoenergetica, ar trebui să meargă în instanță pentru a putea sista furnizarea către rău platnici. Aceasta ar fi o veste foarte bună pentru asociațiile aflate în situații de tipul celei din Tineretului.
Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari „Habitat” spune că adoptarea unei astfel de modificări al Legii 51/2006 ar fi inutilă, deoarece ea încearcă să „trateze simptomele și nu boala în sine”. Șeful de la „Habitat” a declarat pentru București FM că deconectarea, debranșarea consumatorilor sau sistarea furnizării ar trebui să fie ultimele soluții la care să recurgă o societate de termoficare.
„Nu văd unde este avantajul sistemului centralizat și nu văd unde este avantajul consumatorului. Nu se pleacă de la cauză. Ești în situație de neplată, trebuia să spună că, la dosar trebuie să existe o anchetă socială, să existe dovada că autoritatea publică locală s-a implicat, a făcut anchetă și a zis: e rău platnic fiindcă nu vrea să plătească sau fiindcă nu poate? Dacă nu poate, ar trebui să existe, bine reglementat și clar, obligația statului de a susține pe cel care nu poate. Nu facem târguri, iepurași și alte nebunii, când putem să îi ajutăm pe aceia care nu își pot plăti încălzirea! Și, după aceea, ajungi la ideea de deconectare sau debranșare„, este de părere președintele Ligii „Habitat”.
Dacă este vorba despre consumatori buni platnici care au fost victimele unui accident de tipul celui din Cartierul Tineretului, compania de termoficare ar trebui să discute cu asociația respectivă un acord de reeșalonare a datoriei și să continue furnizarea. Dacă, în schimb, este vorba despre o situație de „sărăcie energetică”, așa cum este ea definită de normele europene, adică despre persoane care nu își pot achita facturile la energie, încălzire, acestea ar trebui să beneficieze de sprijin din partea autorităților locale și centrale, susține Mereuță. Managementul companiei de termoficare ar trebui să analizeze fiecare situație în parte și să ia decizii în funcție de situația reală, susține el.
Șeful de la ” Habitat” mai spune că prețul gigacaloriei în București, cel de producție, al ELCEN, plus cel de transport și distribuție, al RADET, deci nu cel subvenționat plătit de către populație, este foarte mare și arată lipsa de performanță, atât pe partea de producție, cât și pe cea de transport și distribuție.
Această nouă prevedere, care a ar fi menită, probabil, în concepția inițiatorului, să protejeze mai mult populația, poate crea, însă, o și mai mare problemă pentru societățile de termoficare.
În majoritatea orașelor din România unde mai funcționează sistemele centralizate de termoficare, așa cum se întâmplă și în București, prețul plătit de populație este mai mic decât costul real, iar primăriile acoperă diferența, prin subvenții. În cazul nostru, al bucureștenilor care beneficiem de sistemul de termoficare, Municipalitatea acoperă, prin subvenție, jumătate din prețul real al gigacaloriei.
Așa se face că societățile de termoficare, în marea lor majoritate deținute chiar de către autoritățile locale, încasează banii din facturile plătite de către populație plus subvenția de la primărie pentru a plăti fie producătorul de energie termică, agent termic pe care l-a cumpărat pentru a-l distribui și furniza apoi populației, așa cum este cazul Bucureștiului, unde RADET plătește ELCEN pentru agentul termic, fie, dacă tot ea produce agentul termic, acolo unde SACET-urile s-au constituit, ca la Constanța, Oradea, Arad etc, furnizorul de gaz de la care a cumpărat gazul pentru a produce energia termică.
De obicei, problema nu este cea a încasărilor de la populație care, în general, își plătește facturile, ci la primării, care plătesc cu întârziere sau doar parțial subvenția. Neplata subvenției de către Primăria Capitalei este și una dintre cauzele insolvenței RADET București, cauză identificată de către administratorul judiciar Rominsolv. Chiar în acest moment, spre exemplu, în cazul Bucureştiului, Primăria Capitalei are de plată 340 de milioane de lei, subvenția la gigacalorie pentru primele trei luni ale anului, dintre care 120 de milioane au ajuns la scadență pe data de 9 mai. Asta reiese din scrisoarea deschisă adresată de către ELCEN consilierilor municipali, pe 10 mai.
În condițiile în care Primăria Capitalei sau orice altă primărie din țară nu vor plăti la timp subvenția la căldură, modificarea legislativă avută în vedere de Guvern ar obliga societatea de termoficare să continuie livrarea de energie termică populației, chiar dacă nu primește banii pe subvenție de la primărie, până când societatea ar obține o hotărâre judecătorească definitivă împotriva primăriei.
Asta ar însemna, spre exemplu, ca în București precum și în majoritatea cazurilor din țară, societatea de termoficare să-și dea în judecată, practic, propriul patron, respectiv ca RADET sau succesoarea acesteia, Termoenergetica, să dea în judecată Primăria Capitalei.