Depoul Victoria, muzeu al transportului public bucureștean?!
Articol de Mircea Apostolescu, 5 august 2019, 13:19
Controverse privind trecerea la STB
Ultima ședință a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) a marcat adoptarea de către majoritatea PSD-ALDE-PMP, pe lângă acele controversate hotărâri privind confirmarea înființării companiilor municipale, și votul pe o altă problemă spinoasă, aceea a Depoului „Victoria”.
Cei aproape 35 de mii de metri pătrați de pe strada Mexic, chiar în spatele clădirii Guvernului, unde funcționează în prezent cel mai vechi depou de tramvaie din București, au fost trecuți din patrimoniul Municipiului București în cel al Societății de Transport București (STB). Depoul are venerabila vârstă de 130 de ani.
Consilierii municipali ai opoziției au reclamat faptul că terenul este unul foarte tentant, datorită poziției sale, pentru proiecte imobiliare, și faptul că nu se spune clar în hotărârea adoptată de către CGMB ce ar urma să se întâmple cu acest teren, după desființarea depoului de tramvaie.
Pe de altă parte, șeful STB, Andrei Creci, a declarat, în fața consilierilor municipali, că este normal ca terenul să se întoarcă în patrimoniul societății de transport bucureștene, deoarece precursoarea acesteia, Societatea de Tramvaie București ar fi cumpărat, prin 1920, depoul, care pe atunci s-ar fi numit „Bonaparte”, de la Primăria Capitalei.
”Depoul nu va fi desființat până când cel din Titan nu va fi extins și modernizat, ceea ce nu se va întâmpla prea curând. Apoi, Consiliul de Administrație al STB va decide în ce mod va fi utilizat terenul, pentru a aduce venituri suplimentare companiei de transport public bucureștene”, a mai declarat Creci.
Societatea civilă propune un muzeu …
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Societatea civilă, prin intermediul Asociației „Metrou Ușor”, propune ca o parte a Depoului „Victoria” să fie transformată într-un muzeu al transportului public bucureștean, în timp ce restul depoului să fie utilizat pentru gararea tramvaielor care deservesc inelul central al Capitalei, spune Dragoș Câșu de la „Metrou Ușor”.
”Depoul „Victoria” deservește liniile 24 și 45, care fac legătura dintre Vasile Pârvan și, respectiv, Gara de Nord și cartierele Chitila și, respectiv, Dămăroaia, tramvaiele liniilor 1 și 10, de pe inelul central, și linia 55 din Pantelimon, echipată cu tramvaie bidirecționale. Tramvaiele liniilor 24 și 45 ar putea fi mutate la Depoul „Bucureștii Noi”, dar acesta trebuie, în prealabil, modernizat”, spune Cristian Marin, de la Asociația „Metrou Ușor”.
De altfel, puține sunt depourile modernizate, precum „Dudești”. Majoritatea depourilor, între care și „Titan”, sunt la nivelul anilor ’70-’80.
”Mutarea tramvaielor din centru, din Depoul „Victoria”, în aceste depouri nemodernizate ar aduce riscul blocării acestora și al mentenanței necorespunzătoare a tramvaielor”, este de părere Dragoș Câșu.
Oricum, chiar și după modernizarea Depoului „Titan”, la „Victoria” ar trebui să rămână tramvaiele necesare deservirii inelului central la orele de vârf. În caz contrar, accesul și retragerea tramvaielor de la Depoul „Titan” ar însemna 12 kilometri, ducând la un consum nejustificat de energie electrică și la o uzură suplimentară a tramvaielor și a căii de rulare.
Cât privește transformarea unei părți a actualului Depou „Victoria” în muzeu, această opțiune ar prezenta mai multe avantaje.
În primul rând, depoul este poziționat în proximitatea traseului turistic al Capitalei. El s-ar putea înscrie pe axa Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Muzeul Țăranului Român – Muzeul de Geologie – Muzeul „Antipa”. Traseul ar continua, apoi, pe Calea Victoriei având ca repere posibile Casa „Cesianu”, Muzeul Național de Artă și Muzeul Național de Istorie.
Pentru transformarea în muzeu al transportului public bucureștean, din actualul depou, se pot păstra halele, construite la finele secolului al XIX-lea și bucla de întoarcere din jurul halelor.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Aceasta ar mai putea fi utilizată și în cazul producerii unor blocaje, al necesității unor devieri de trasee și în alte situații neprevăzute, spun reprezentanții Asociației „Metrou Ușor”.
Ei mai spun că halele monument istoric ar putea fi restaurate cu fonduri europene nerambursabile, așa cum se întâmplă și la Cracovia, în Polonia. De asemenea, exponatele, atât tramvaiele de epocă funcționale existente – tramvaiul- cofetărie Rathgeber, tramvaiul ITB V56 și tramvaiul Electroputere Craiova, ar putea fi puse în valoare, iar în weekend-uri ar putea fi scoase din depou, pentru deliciul publicului, așa cum se întâmplă la Timișoara, bunăoară. În plus, tot cu fonduri europene, ar putea fi reparate și restaurare și alte tramvaie și mijloace de transport, pentru a servi ca exponate.
Atracția pentru un asemenea gen de expoziție și pentru evenimente de acest tip ar fi una garantată, sunt de părere cei doi reprezentanți ai Asociației „Metrou Ușor”.
Ideea transformării unui vechi depou de tramvaie în muzeu este una de succes.
Astfel, Viena, spre exemplu, a transformat Depoul „Erdberg”, construit în anul 1901 chiar pe malul Dunării, într-un frumos muzeu, care, din anul 2014, adăpostește o colecție de tramvaie, autobuze și trenuri de metrou, ce pornește de la tramvaiul cu cai și ajunge până la începuturile metroului vienez, în 1978.
Un alt exemplu este cel al Muzeului Ingineriei Municipale din Cracovia, Polonia, care deține și el o colecție de tramvaie istorice funcționale. Acestea sunt scoase din depou în fiecare weekend.
Alte asemenea exemple sunt Praga, Londra, Bruxelles, Varșovia sau Liege. Avem, însă, un exemplu de succes și la noi în țară, la Timișoara.
Astfel, într-o hală a fostului Depou „Take Ionescu” se găsește Muzeul „Corneliu Miklosi”. Acesta dispune de o impresionantă colecție de tramvaie de epocă, aflate în stare de funcționare. Duminica, tramvaiul de epoca TramTMTur este scos pe traseu, fiind o atracție pentru timișoreni și pentru turiști, explică cei de la Asociația „Metrou Ușor”.
