Trotinetele electrice, între mobilitate urbană durabilă și pericol public
Articol de Mircea Apostolescu, 23 septembrie 2019, 08:00
Au apărut și la noi …
Trotinetele electrice au devenit, relativ recent, o realitate a vieții noastre cotidiene. Ele au apărut, prin București, de mai multă vreme. Încă de acum 2-3 ani, unii corporatiști avangardiști începuseră să vină la birourile lor din centrul orașului pe trotinete electrice. Dar, începând din această primăvară, odată cu intrarea pe piața bucureșteană a trei companii de sharing, fenomenul a luat o amploare deosebită.
Bucureștiul în sfârșit ca Parisul …
Trotinetiștii electrici circulă peste tot. Îi poți întâlni pe trotuare, în centrul orașului, pe carosabil, printre mașini, prin parcuri.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Ei nu se limitează la pistele pentru bicicliști, mult prea puține ce-i drept, ci fac slalom pe trotuarele Bucureștiului, printre pietoni, mașini parcate și interminabile săpături ale utilitariștilor, pe carosabil, printre autoturisme și autobuze, prin parcurile orașului, printre copiii și bunicii ieșiți la plimbare.
Trotinetele sunt lăsate peste tot, la colțul străzii, în intersecții, în fața ușii unde are treabă utilizatorul. De multe ori, le găsești chiar în mijlocul drumului, în zone îngustate, trântite pe jos etc. Este ceea ce parizienii numesc „staționare sălbatică”. Ei bine, în sfârșit, ne putem simți ca la Paris.
Între mobilitate urbană durabilă și pericol public … companiile de sharing!
Desigur, trotineta electrică este nepoluantă și poate constitui un atu în încercarea disperată a Capitalei de a ajunge la o mobilitate urbană durabilă, de a descongestiona traficul infernal și de a reduce poluarea aerului cauzată de acest trafic.
Bazându-se pe această idee, dar și pe faptul că mulți bucureșteni s-au săturat să stea blocați în iadul traficului cotidian, pe piața bucureșteană au intrat, din această primăvară, nu mai puțin de trei companii care oferă trotinete electrice în regim de sharing: Wolf-e, Lime și Flow. Se aude că ar urma și cei de la Bird.
Tarife, servicii, avantaje, detalii tehnice …
De departe, cea mai mare flotă de trotinete este a americanilor de la Lime. Este vorba despre 1000 de trotinete, pe care le poți vedea pe la toate gurile de metrou, pe la toate colțurile de străzi, în intersecții, chiar ca la Paris.
Dar ei au și cel mai mare tarif. Este vorba despre 3 lei pentru deblocare plus 0,6 lei/minut.
De asemenea, trotinetele lor mai au, din punctul meu de vedere, o hibă. Au ghidonul înalt și bateria se află în ghidon. Această soluție constructivă face ca ghidonul să fie mai greu decât placa pe care stau cu picioarele, ceea ce dă o stabilitate mai redusă a trotinetei, mai ales la frânare. Așadar, trebuie să fiți atenți!
„Juicer-ul”, un nou job sau un business ?
Cei de la Lime folosesc un sistem inovator pentru încărcarea și repararea trotinetelor. Utilizatorul le poate lăsa oriunde. Trotinetele sunt „culese” de prin oraș de către așa-numiții „juicer-i” și încărcate sau duse la service pentru reparații.
Am stat de vorbă cu un „juicer” pe care l-am întâlnit în Piața Victoriei, în timp ce aducea trotinete la stațiile din zonă. Un domn, în jur de 30 de ani, care avea o Dacie cu mai mult spațiu în spate. Omul era cu soția ei copilul, mititel, în mașină.
„Juicer-ul” trebuie să urmărească, pe aplicație, unde se află trotinetele, precum și „task-urile” pentru ele. Adică, mai pe românește, dacă trotinetele respective trebuie doar încărcate sau și reparate.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
„Câștigurile depind de numărul de trotinete pe care îl miști în fiecare zi”, mi-a explicat „juicer-ul”.
Compania plătește, începând cu 10 lei/trotinetă, dacă trebuie doar încărcată. Însă, dacă bateria este goală 100%, încărcarea poate dura și 5 ore.
Câștigurile obținute sunt bune pentru un al doilea job. Nu poți, însă, trăi din asta. Este ca și cum te-ai duce în altă parte să lucrezi, part-time, după orele de serviciu.
”Probabil că ar putea fi și un job cu normă întreagă doar dacă ai avea o mașină mare”, mi-a explicat „juicer-ul”, în timp ce descărca trotinetele.
Wolf-e își ridică noaptea trotinetele …
Cei de la Wolf-e, care au intrat primii pe piața bucureșteană, au un tarif ceva mai mic. Este vorba despre 2 lei pentru deblocare și 0,5 lei/minut. Compania are o flotă mai mică. Ei nu folosesc „juicer-i”, ci își ridică noaptea trotinetele pentru încărcare. Este, probabil, un efort enorm, din punct de vedere logistic, deci nu știu cât vor rezista pe piață.
Și o companie românească…
În fine, ultima intrată pe piața din București este compania românească Flow. Ei au intrat cu trotinete în București și, foarte recent, în Cluj. Venind ultimii, au și tariful cel mai mic. Deblocarea costă tot 2 lei, ca și la Wolf-e, dar minutul este doar 0,4 lei.
Când ai terminat traseul, trebuie să legi trotineta de un gard sau ceva cu o șufă care este încorporată, sau poți să o duci la una dintre stațiile lor de încărcare, caz în care primești un bonus credit.
Și cei de la Flow își încarcă și își repară singuri trotinetele.
Mobilitate durabilă sau pericol public?
Așadar, sharing-ul de trotinete electrice este o piață în expansiune. Ele reprezintă, fără doar și poate, o soluție în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă și reducerea poluării.
Dar orice medalie are și un revers.
Trotinetele electrice tind să devină și un pericol public. Din cauza vitezei pe care o pot atinge, din cauza lipsei reglementărilor și din cauza inconștienței unora dintre cei care le conduc, trotinetele electrice pot produce accidente. Accidente cărora să le cadă victime atât utilizatorii acestora, cât și pietonii.
Această stare de pericol social este, din păcate, ilustrată de accidentul grav care a avut loc alaltăieri, la Cluj. O tânără de 22 de ani, care circula cu o trotinetă electrică, a intrat în într-o intersecție fără să se asigure, fără să arunce măcar o privire stânga-dreapta, și a fost accidentată de o mașină care circula regulamentar.
Accidentul a fost filmat și imaginile au circulat intens pe rețelele de socializare.
Cred că mai ales trotinetele electrice de închiriat prezintă cel mai mare grad de pericol.
De ce ? Pentru că, așa cum recunoștea Adrian Daniel, de la Flow, compania de sharing nu are de unde să știe dacă cel care închiriază o trotinetă electrică a mai folosit un astfel de mijloc de transport, dacă utilizatorul cunoaște și respectă regulile de circulație, dacă respectiva persoană va folosi trotineta în mod responsabil, adaptând viteza de deplasare la condițiile de trafic de pe trotuar sau de pe carosabil.
Din constatările mele personale reiese că sunt mulți utilizatori care folosesc trotinetele într-o manieră mai degrabă iresponsabilă, fac tot felul de „cascadorii”, se iau la întrecere între ei, pe trotuare sau în parcuri, printre pietoni, trec la culoarea roșie a semaforului, riscând să fie accidentați de către mașini, nu dau prioritate la trecerile de pietoni, sau merg chiar câte doi pe o trotinetă.
Reprezentantul Flow spune că există utilizatori iresponsabili, dar el aruncă vina asupra celor care au propriile trotinete.
Aceștia ar avea trotinete care ating viteze mari, până la 80 km/h, în timp ce trotinetele Flow, spre exemplu, ar fi limitate la 24 km/h, spune Adrian Daniel.
Consilierul municipal ALDE, Tudor Ionescu Tim, spune că starea de pericol este reală. Și domnia sa utilizează trotinete electrice și a fost pus în situații de risc, atât ca utilizator, cât și ca pieton de către trotinetiștii electrici iresponsabili.
În următoarea perioadă, consilierul municipal ALDE ar putea iniția o dezbatere în Consiliul General al Municipiului București cu privire la elaborarea și adoptare unui regulament de folosire a trotinetelor electrice.
Adrian Daniel de la Flow a declarat că, din fericire, până acum, trotinetele companiei nu au fost implicate în accidente, dar că i s-ar părea utilă o dezbatere pe tema unui regulament de utilizare a trotinetelor electrice.
”Compania Flow ar avea chiar o propunere în acest sens”, a spus Adrian Daniel pentru București FM.
Reglementarea participării trotinetelor electrice la trafic …
Pe 26 iunie, PNL a depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru modificarea Codului Rutier, proiect ce urmărește reglementarea participării trotinetelor și bicicletelor electrice la trafic.
Proiectul definește trotineta electrică drept „vehicul cu două sau trei roți a cărui viteză maximă prin construcție nu depășește 40 km/h și care este echipat cu un motor electric a cărui putere maximă nu depășește 2KW”.
Pe drumurile publice prevăzute cu piste pentru bicicliști, trotinetele electrice ar urma să poată circula doar pe aceste piste, prevede proiectul. De asemenea, trotinetele ar trebui să fie echipate cu „mijloace de iluminare și dispozitive reflectorizant-fosforescente”. În absența acestora, circulația trotinetelor pe drumurile publice pe timp de noapte ar urma să fie interzisă.
Numai persoanele în vârstă de cel puțin 14 ani ar urma să poată circula cu trotineta electrică pe drumurile publice, iar cele sub 18 ani ar fi obligate să poarte cască de protecție, se spune în proiectul de modificare a Codului Rutier.
Trotinetele electrice în țările de largă respirație democratică …
În context, trebuie spus că multe orașe din țările de largă respirație democratică au reacționat împotriva trotinetelor electrice.
Astfel, la Barcelona și Edinburgh, închirierea de trotinete a fost interzisă, acestea fiind considerate prea periculoase.
Pe de altă parte, Primăria Parisului a chemat, încă din această primăvară, la consultări companiile de sharing de trotinete electrice și societatea civilă, pentru elaborarea unui regulament de utilizare a acestui mijloc de transport.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Guvernul francez a inițiat modificarea Codului Rutier prin introducerea de reglementări privind trotinetiștii electrici.
Aceste reacții vin ca urmare a protestelor unei însemnate părți a opiniei publice pariziene. Spre exemplu, proteste cauzate de numărul din ce în ce mai mare de accidente grave provocate de trotinetiștii electrici. Accidente cărora le-au căzut victime nu doar utilizatorii de trotinete electrice, ci și pietonii.
Poate că ar fi bine ca Primăria Capitalei să învețe, măcar odată, ceva bun din experiența altora. Cred că nu ar trebui să așteptăm producerea unor accidente cu victime omenești, ci ar trebui să purcedem, de îndată, la reglementarea acestui mijloc de transport, măcar la nivel local, în București.
Un regulament de utilizare a trotinetelor electrice pe domeniul public al Municipiului București, adoptat de către Consiliul General, ar putea crea premisele că cei care folosesc acest mijloc de transport să o poată face în siguranță, atât pentru ei, cât și pentru ceilalți participanți la trafic, mai ales pentru pietoni.
În emisiunea „În Comunitate” de astăzi discutăm acest subiect pe larg.
