VIDEO: „Eminescu să ne judece!”
Articol de dianamatei, 15 ianuarie 2020, 19:53
Ziua Culturii Naționale nu reprezintă numai o zi în care celebrăm ”Luceafărul” poeziei româneşti.
Eminescu nu înseamnă numai „Lucefărul”, aşa cum cultura românească nu înseamnă numai Eminescu.
Cultura românească a…ales să se sărbătorească de naşterea Poetului.
Pentru a fi oneşti şi autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim.
Să-l recitim, oricum: în cărţi, pe tablete…
Şi să recitim tot: poezia, proza, eseul, scrierile politice, publicațiile jurnalistice.
Și, iată, că la Ateneul Român s-a lansat aplicația digitală „Mihai Eminescu, întreaga operă“.
Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit și într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store și Google Play.
Hulit și adulat, Eminescu pare a crea profilul identitar românesc.
A fost om și nu zeu, a fost genial în poezie și controversat în jurnalistică.
Cei care-l iubesc și cei care-l contestă știu și ei că, probabil, fără el am vorbi altfel limba română și despre limba română.
De ce e necesară o zi națională, chiar de ziua lui?
Pentru că în lume nu există în foarte multe țări.
„Tocmai pentru că este atât de desconsiderată. Mai e o motivație diplomatică: este un instrument pentru organizarea de evenimente în afara țării. E mai puțin important ce facem în țară. Eminescu este un creator de limba și una dintre cele mai mari figuri culturale românești”, explică Teodor Paleologu.
Eminescu este un mit.
Care îi face rău pentru că nu-l mai descoperim cu adevărat.
Chiar dacă „Eminescu a fost un conservator, un antidemocrat, un radical…”
A existat o cultură solidă înainte de secolul 18. Noi nu mai știm ce citeau elitele.
„Această cultură a fost dată la o parte după perioada 1948. De aceea e complet stupid să predai Eminescu fără să amintești de această cultură. Dacă izolăm cultura românească, nu mai înțelegem nimic”, punctează Paleologu..
Pasiunea unora pentru Eminescu nu se raportează la cea mai bună creație a sa.
Despre Eminescu se poate vorbi inteligent.
„Eminescu a fost un Schopenhaurian convins. Deci îl vedem într-un context mai larg. Și stă alături de Maupassant. Nici politic nu trebuie neglijat. Faptul că nu adera la democrație, nu este o anatema asupra lu Eminescu. Împărat și proletar este o critică a nihilismului revoluționar”, ne amintește Teodor Paleologu.
Îl lăsăm pe Eminescu și ne întoarcem la cultură.
Realitatea este…grea.
Confuzii legate de date istorice, educație precară, lipsa unor cunoștințe minime.
Educația și cultura trebuie să meargă împreună.
„Educația este dramatic subfinantată. Nici dublarea sumelor nu rezolvă problema. Educația nu e gândită. La ce servește? Care este rostul ei. Elevii trebuie dezvățați de lucrurile pe care le-au învățat prost. Rostul educației este să formeze gândirea autonomă. Este gândită, foarte bine de greci: gramatica, dialectica și retorica. Ne trebuie o revoluție a educației, altfel ne sinucidem ca popor”, crede Paleologu.
Criza educației se trage și din fenomenul imigrationist.
Un sistem prost face față unei astfel de provocări?
Cultura înseamnă și patrimoniu și ducerea lui mai departe.
„Românii parcă sunt pasionați de distrugerea patrimoniului. Nu peste tot la fel. Bucureștiul este un oraș în care se distruge foarte mult. Asta are legătură și cu patriotismul care nu este ceva desuet. Patriotismul începe cu grijă față de patrimoniu”, spune Paleologu.
Cultura înseamnă, astăzi, și tehnologie.
Într-o astfel de lume, ce trebuie să facă intelectualii?
„Să candideze la prezidențiale” se amuză Teodor Paleologu. „Am creat școala Paleologu, fundația…îmi văd de grădina mea, am o „prăvălie mică”, la mine acasă…vând cursuri…E modelul antic. Platon a făcut școala la el acasă”, ne învață omul de cultură.
Tabloul culturii române, cu Eminescu pe fundal, ne-a fost dezvelit, astăzi, în Comunitate, de eseistul, filozoful, profesorul, diplomatul și omul politic Teodor Paleologu.
Vezi aici arhiva emisiunii În Comunitate!
