Suntem în procedură de infringement cu privire la calitatea aerului, și în pre-infringement în ceea ce privește gropile de gunoi. Comisia Europeană a trimis deja România în fața Curții Europene de Justiție pentru poluarea aerului și ar putea urma amenzi usturătoare. Aceeași evoluție ar putea urma și în ceea ce privește gropile de gunoi.
Așa se face că, în ultimele două săptămâni, problematica mediului a explodat, pur și simplu, în Capitală dar și în orașe precum Iași sau Brașov. Totul a început cu schimbul dur de replici dintre ministrul mediului Costel Alexe și primarul general al Capitalei Gabriela Firea pe tema calității aerului din București.
A urmat, apoi, suita de întâlniri între actualul titular al portofoliului Mediului și reprezentanții administrației publice locale, nu doar din București, ci și de la Iași și Brașov.
Problemele de mediu vor continua să țină agenda publică. Mâine, la Ministerul Mediului, va avea loc o nouă rundă de discuții între Costel Alexe, Gabriela Firea și primarii de sector pe tema gestiunii deșeurilor.
Cât privește Bucureștiul, ministrul mediului a declarat, în repetate rânduri, că așteaptă soluții de la municipalitatea bucureșteană și de la cele șase primării de sector atât cu privire la reducerea poluării aerului, cât și cu privire la gestiunea deșeurilor și, mai cu seamă, la atingerea, până la finele acestui an, a țintei de 50% asumate de către România cu privire la colectarea selectivă și valorificare a acestora, în condițiile în care nivelul actual este de numai 9%, în București.
Primarul Sectorului 1 Daniel Tudorache spune că, încă de la începutul mandatului său, din anul 2016, a intuit gravitatea problemelor de mediu cu care se confruntă comunitatea locală.
„Încă de acum trei ani, la sesizările cetățenilor, am demarat campania „Aer curat bun de respirat” prin care am strâns 40 de mii de semnături de la cetățenii Sectorului 1 care cereau închiderea gropii de gunoi de la Chiajna. Am depus aceste semnături la instituțiile statului, în primul rând la Garda de Mediu, pentru că cetățenii din mai multe cartiere – Chitila, Dămăroaia, Bucureștii Noi, se plâng de mirosul greu de ouă clocite care vine de la această groapă de gunoi”, a declarat edilul din Banu Manta pentru București Fm.
Tudorache mai spune că Primăria și Poliția Locală a Sectorului 1 se află și acum în proces cu operatorul gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni. În acest proces, la dispoziția instanței, a fost realizată și depusă o expertiză topo din care rezultă că peste cinci hectare de teren din domeniul public au fost ocupate în mod ilegal cu deșeuri.
„Pe de altă parte, pentru a gestiona problema deșeurilor și a calității aerului, după opt luni de luptă în Consiliul Local, am reușit să înființăm o Direcție de Mediu a Primăriei Sectorului 1. Această nouă direcție va acționa pe trei direcții: implementarea primului sistem smart din România de gestiune a deșeurilor, precum și informarea și educarea cetățenilor cu privire la utilizarea acestui sistem, la colectarea selectivă, construirea și operarea unei stații de sortare a deșeurilor și implementarea unui sistem propriu de monitorizare și informare a cetățenilor cu privire la calitatea aerului”, a mai declarat Daniel Tudorache.
Conform primarului Sectorului 1, colectarea selectivă se va face printr-un sistem de pubele îngropate. Cetățenii vor avea acces la pubele cu ajutorul unor cartele.
„Asemenea sisteme au mai fost implementate în România, spre exemplu la Cluj. Noutatea absolută, la nivel național, este că aceste pubele îngropate vor fi dotate cu senzori care vor transmite către dispeceratul Direcției de Mediu informații cu privire la tipul și cantitatea de deșeuri depozitate. Mai mult decât atât, și mașinile care vor ridica deșeurile vor fi dotate cu cântare, astfel încât să știm exact ce fel de deșeuri și în ce cantitate am ridicat de la fiecare asociație de proprietari. În felul acesta vom ști cine colectează selectiv și cine nu, vom ști ce cantitate de deșeuri generează fiecare asociație și vom ști când se umplu pubelele cu deșeuri pentru a trimite mașinile să le ridice”, explică Tudorache.
„În paralel, vom merge pe latura educativă. Vom informa și educa cetățenii cu privire la colectarea selectivă și la utilizarea sistemului smart de gestiune a deșeurilor. Am prevăzut un compartiment specializat pe latura educativă în cadrul acestei noi Direcții de Mediu”, a mai afirmat edilul din Banu Manta.
Numai după implementarea acestui sistem, în momentul în care el va fi complet funcțional, ar putea fi introdusă în Sectorul 1 o „taxă de comoditate”, pe care să o plătească numai acele asociații care nu vor colecta selectiv deșeurile.
Pentru că Primăria Sectorului 1 dorește să fie prima administrație publică locală care va implementa gestiunea deșeurilor pe principiul „zero waste”, va fi construită și o stație de sortare a deșeurilor.
Această stație va fi dotată cu cele mai moderne tehnologii, astfel încât să reducă la minimum cantitatea de deșeuri care va fi depozitată la groapa de gunoi.
„De ani de zile am cerut tuturor instituțiilor abilitate, de la Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București până la Ministerul Mediului, să îmi permită ca, lângă stația de sortare, să construiesc și o stație de tratare a deșeurilor, astfel încât să înlăturăm mirosul neplăcut al acestora și să reducem și mai mult cantitatea de deșeuri care va fi depozitată la groapa de gunoi. Din păcate, nu am primit nici un răspuns, până acum”, a declarat pentru București Fm Daniel Tudorache.
