Ioana Șuteu (PMB): Măsurile privind calitatea aerului nu pot avea efecte miraculoase peste noapte!

Reprezentantul Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei, Ioana Șuteu, a recunoscut, astăzi, existența unui studiu realizat, anul trecut, de către Institutul Național de Sănătate, studiu care demonstrează faptul că există o „asociere certă” între nivelul poluării aerului și incidența bolilor cardio-respiratorii.
Infringement-ul pe poluarea aerului se referă la perioada 2007-2014. Din 2016 și până în prezent nivelul poluării aerului din București s-a redus, a declarat Șuteu.
Pornind de la problema certă a poluării, Planul Integrat de Calitatea Aerului (PICA) este primul de acest fel realizat și asumat de către o autoritate locală din România.
PICA a identificat drept principale surse ale poluării aerului traficul, urmat de sectorul energetic și întreținerea spațiilor verzi ale orașului, a explicat reprezentanta Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei.

În aplicarea PICA, Primăria Capitalei a acționat pe mai multe direcții. Una dintre acestea a fost modernizarea flotei STB, prin achiziționarea de mijloace de transport prietenoase cu mediul.
Astfel, au fost cumpărate și au intrat în exploatare cele 400 de autobuze Euro 6. Din această primăvară, vor intra in exploatare, treptat, cele 130 de autobuze hibrid. În plus, se află în desfășurare procedurile de achiziție publică pentru câte 100 de tramvaie, troleibuze și autobuze electrice, a spus Șuteu.
Din păcate, pe aceeași direcție de acțiune, a îmbunătățiri transportului public, Metrorex nu a reușit să își îndeplinească obligațiile asumate prin PICA, punerea în funcțiune a magistralei M5, Drumul Taberei – Pantelimon, construcția magistralei M6 către Aeroportul Otopeni.
Nici CNAIR nu a reușit să termine lucrările la Șoseaua de Centură.
O altă direcție de acțiune a fost aceea a gestionării traficului din zona centrală, cea mai populară, din Capitală. Printre aceste măsuri se numără mărirea tarifelor pentru parcările din centrul orașului și introducerea Vinietei-Oxigen.
Cât privește PM10, acesta nu este praful pe care îl vedem pe stradă, ci acea fracție care se depune în alveolele pulmonare și care cauzează îmbolnăvirile cardio-respiratorii.

Marian Ivan de la OPTAR spune că PICA a modificat în mod nejustificat prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) adoptat de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB) în anul 2017.
PMUD conține un set de măsuri urgente care aveau drept termen de aplicare doi ani, adică ar fi trebuit realizate până anul trecut.
Printre aceste măsuri se numără gestionarea parcărilor. Înainte de instituirea oricărei taxe, precum Vinieta Oxigen ar fi trebuit făcut un management al parcării în București. Dacă peste 85% dintre mașinile din București nu plătesc nici o taxă pentru ocuparea domeniului public, atunci oamenii vor fi încurajați să își cumpere mașini, susține Ivan.
De asemenea, traseele prioritare pentru bicicliști ar fi trebuit balizate anul trecut. Și accesibilizarea trotuarelor ar fi trebuit făcută, pentru că oamenii să se poată deplasa pe jos, fară a renunța la mașinile personale, a mai spus reprezentantul OPTAR.

Dan Trifu de la EcoCivica a susținut că nu crede că poluarea a scăzut în ultimii ani, după cum ar arăta măsurătorile Agenției de Mediu. Asta pentru că, în ultimii trei ani, au fost pierdute foarte multe spații verzi, iar traficul a crescut.
Astfel, în ultimii 2-3 ani, au fost înmatriculate circa 400 de mii de mașini în plus, iar toate rablele aduse din străinătate au dus la creșterea poluării.
Cât privește spațiile verzi, Bucureștiul s-ar afla într-o situație dezastruoasă, susține Dan Trifu. Dacă, în 1990, Capitala avea 3500 de hectare de spații verzi, în prezent, am ajuns la doar 1500 de hectare. Numai prin Planurile Urbanistice de Sector se pierd circa 200 de hectare de spații verzi care se transformă în terenuri construibile. La fel stau lucrurile și cu Centura Vedre a Capitalei care a fost construită în cea mai mare parte, care a se planta nici un copac.
Conform lui Dan Trifu, sursele poluării sunt traficul, în proporție de 70%, centralele electro-termice, în proporție de 15-20%, în funcție de anotimp. Restul poluării ar fi generat de către consumul casnic de energie, centralele individuale, și de agenții economici, inclusiv șantierele.
Șeful de la EcoCivica spune că, pentru reducerea poluării, în primul rând, ar trebuie păstrate și reabilitate spațiile verzi existente și chiar achiziționate și amenajate noi spații verzi.
Pe de altă parte, finalizarea Șoselei de Centură, a magistralei M5 de metrou și începerea lucrărilor la magistrala M6 ar constitui, de asemenea, priorități privind reducerea poluării.
Tot pentru reducerea poluării este necesară stoparea dezvoltării imobiliare bazată pe derogarea de la regulile de urbanism. Prin planurile urbanistice zonale (PUZ-uri), se acorda dreptul dezvoltatorilor imobiliari de a construi cu o densitate foarte mare, în detrimentul spațiilor verzi.

Aceste declarații au fost făcute în cadrul unei întâlniri tehnice organizată de către Primăria Capitalei cu ONG-urile de mediu pe tema calității aerului și a măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea poluării.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.