Un proiect de OG afisat pe site-ul Ministerului Sănătății în transparență decizională propune privatizarea programelor naționale de sănătate!
Prin modificarea unui alineat din legea sănătății 95/2006, prin ordonanță de guvern, se liberalizează complet accesul spitalelor și clinicilor private la fondurile pentru programele naționale de sănătate, adica fondurile colectate si destinate serviciilor publice.
Alineatul 52, litera c- va aduce schimbări uriașe în finanțarea sănătății. Până acum, clinicile și spitalele private puteau participa la programele naționale de sănătate, coodonate de CNAS, numai atunci când furnizorii publici nu puteau acoperi nevoia existentă pe afectiunile cuprinse în program.
În prezent, programele naţionale de sănătate curative au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule.
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, implementarea programelor naţionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate, respectiv instituţii publice, furnizori publici de servicii medicale, precum și furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale, selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
Prin noua modificare, furnizorii privați pot accesa oricând din fondurile cuprinse în program, desi acestea sunt fonduri publice si nu putem vorbi încă despre asigurări private.
Acest nou tip de privatizare a unor programe de multe milioane de euro nu va face decât să crească decalajul între accesul celor cu bani și al celor săraci la serviciile de sănătate.
Un simplu exemplu: un pacient care intră într-unul din aceste programe vizate, la spitalul public beneficiaza de tratament în întregime decontat de stat.
În spitalul privat i se va cere coplată ( taxa pentru serviciile hoteliere) – în valoare de mii sau zeci de mii de euro. Dacă la un moment dat insă nu își va mai permite să plătească, pacientul poate opta pentru spitalul public, unde însă fondurile vor fi semnificativ mai mici, pentru ca o bună parte din ele vor merge la privat.
Rezultatul: va creste decalajul dintre cei cu venituri mici și cei cu venituri mari în accesarea serviciilor de sănătate.
Observatorul Român de Sănătate (ORS) a făcut o analiză a dimensiunii implicării spitalelor private în programele naționale de sănătate desfășurate în București și Cluj-Napoca.
Peste un sfert din fondurile alocate programelor naționale de sănătate în București în perioada 2018-2019 sunt contractate de spitale sau clinici private, scriu cei de la ORS, analizând datele furnizate de casele județene de asigurări.
26,4% din fondurile pentru programele de sănătate din București au ajuns la furnizori privați, în 2019, intr-o perioada când trebuia demonstrat că nevoia nu poate fi acoperită de sistemul public.
În Cluj-Napoca, furnizorii privați au obținut 17,2% din fonduri.
Programele derulate de CNAS sunt o sursă de venit foarte importantă pentru spitalele publice. Dacă spitalele private sunt orientate spre maximizarea profitului, programele sunt însă menite tocmai să sprijine pacienții care nu și-ar permite din propriul buzunar tratament extrem de scumpe.
Medicul Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, spune de ce considera ca privatizarea programelor de sănătate ar fi un dezastru pentru românul de rând.
“Pentru ca a apărut o discuție zilele trecute legata de privatizarea programelor de sanatate, pentru o buna informare, imi permit sa fac câteva precizări:
Programele de sanatate sunt de doua categorii: preventive și curative.
Cele preventive in principiu sunt derulate de Ministerul Sănătății, cele curative sunt derulate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
In cadrul programelor derulate de Ministerul Sănătății exista și Acțiunile Prioritare care decontează servicii medicale ce utilizează materiale sau medicamente foarte scumpe ce nu pot fi acoperite din sumele decontate de casa de asigurari de sanatate( suma decontată fiind calculata ca o medie a costurilor rezultate din istoric).
Privatizarea” programelor de sanatate înseamnă de fapt accesul furnizorilor privați la programele de sanatate, și aici intenția nu este doar pentru “privatizarea” programele curative ci și pentru Acțiunile Prioritare. Acțiunile Prioritare sunt derulate pentru patologia de mare urgenta sau foarte scumpă, decontand cheltuieli in ATI, radiologie intervenționala pentru AVC, etc.
Și acum furnizorii privați de servcii medicale derulează programe de sanatate(vezi programul de dializa care are anual un buget de peste 1,1 miliarde de lei pentru tratarea unui nr de aproximativ 16000 de bolnavi).
Aceste programe de sanatate au fost gândite și funcționează in ideea asigurării accesului la servicii medicale a tuturor persoanelor indiferent de venit(o persoana cu venituri mari și foarte mari își poate permite sa își asigure serviciile medicale necesare, in schimb onpersoana cu venituri modeste, și avem 1 milion de romani cu salariul minim fără sa mai vorbim de pensionari nu vor avea posibilitatea sa acopere “coplata” cerută de furnizorul privat).
Aceasta măsura, trecând de partea frumoasa ca va permite tuturor furnizorilor sa asigure serviciile medicale in condiții hoteliere deosebite, deci aparent o îmbunătățire a “calității” serviciilor medicale va determina un acces redus la aceste servicii pentru persoanele care nu au posibilitatea sa plătească partea de “coplata” existenta la orice furnizor privat.
In sănătate prioritar trebuie sa fie accesul pacientului la servicii medicale și nu accesul furnizorului privat la resursele oricum insuficiente ale fondurilor din sănătate.
Sistemul privat are rolul lui foarte important in sanatate dar el trebuie sa fie “complementar” sistemului public și nu “concurențial” sistemului public.
(….)Furnizorii privați au posiblitatea sa dezvolte serviciile medicale “complementare” pentru care romanii plecau sa se trateze in străinătate, permițând accesul la sumele decontate pentru tratament in străinătate furnizorilor care dezvoltau servicii care nu se fac in Romania.
Este adevărat, exista sisteme și modele de sanatate la care exista acces al furnizorului privat la aceste programe, dar suma decontată este limitată la un procent din finanțare pe care in mod concurențial, se lupta furnizorii privați de servicii medicale. Nu am văzut însă acest concept in draftul modificărilor legislative”, spune dr.Florin Buicu.
Si fostul presedinte al CNAS, Dr. Lucian Duta, trage un semnal de alarma:
“Privatizarea mascata a serviciilor publice de sănătate trebuie stopata! Pentru ca altfel ne vom trezi cu niște monstruozitati sociale care nu vor mai putea fi rezolvate vreodată ! Sper ca in ultimul ceas guvernul sa stopeze aceasta enormitate care practic lasa milioane de oameni bolnavi in voia sorții!!
1.Filozofia oricărui sistem public de sănătate ,bazat pe solidaritate , este foarte simplu :acces GRATUIT la servicii medicale eficiente!Acesta este modelul european și acesta este și modelul românesc!Putem discuta despre alte aspecte de inconvenienta(de ex calitatea serviciilor,accesibilitatea in raport cu timpul -adica poți aștepta mai mult pana primesti serviciul,etc) dar filozofia rămâne aceeași:contribuim toți pentru a avea toți la servicii medicale GRATUITE!!
2.Ordonanta 24 din 2019 schimba total aceasta filozofie. Pe scurt se lasa posibilitatea furnizorilor privați de sănătate de a avea acces nelimitat la fondurile CNAS dar cu o diferența majora:serviciile prestate NU mai sunt gratuite iar furnizorul privat poate obliga pacientul sa plătească servicii medicale care pana acum erau gratuite!
Cel mai elocvent exemplu este cel referitor la laboratoarele de analize medicale :in România peste 90% din laboratoare sunt private! Pana la aceasta ordonanța CNAS făcea contracte cu aceste laboratoare dar ii obliga sa presteze GRATUIT pt pacientul roman asigurat! Prin ordonanța Sorina Pintea se da posibilitatea ca furnizorii de servicii de laborator sa perceapă coplata,adica bani de la orice pacient care pana acum beneficia de gratuitate. Efectul este ca se va tăia sau îngreuna accesul la serviciile medicale pentru câteva milioane de oameni!
Aceeași explicație este valabilă și pentru ambulatorii (care la fel in proporție covârșitoare sunt private),care pana acum dădeau consultații de specialitate GRATUITE ! Efectul este identic: se taie accesul la servicii medicale al celor care nu -și vor permite sa plătească in plus către furnizorii privați !
- Odata cu venirea PNL ,nu numai ca nu s-a abrogat aceasta ordonanța dar ea a fost extinsă și mai mult!Astfel s-a dat posibilitatea furnizorilor privați sa se mufeze și la programele de sănătate (care sunt de importantă strategica) și sa dreneze resurse publice alocate oncologiei dar si altor programe precum
și cele alocate urgențelor (care in orice țara sunt atributul exclusiv al statului)! “
Lucrurile n ar fi atat de grave daca acești furnizori “ar da aceste servicii gratis, mulțumindu-se cu banii luați de la CNAS, dar, conform ordonanței Pintea ei pot cere COPLATA adica taie accesul pacienților !
4 Tot PNL-ul a introdus aberația cu pregătirea rezidenților in sistem privat: adica statul plătește salarii iar privații capătă forța de munca calificata GRATIS!
5.Concluzii: ori se anulează ordonanțele ori sa se garanteze CLAR ca dacă furnizorii privați intra in contact cu banii publici atunci sa fie obligați sa dea aceste servicii gratuit la fel ca la stat! Altfel pacientul roman va pierde și milioane de oameni nu vor mai avea acces la servicii vitale!” Dr. Lucian Duta
