Dragobetele, sărbătorit la Muzeul Satului din Bucureşti

Ziua îndrăgostiţilor la români, ‘Dragobetele’, va fi sărbătorită, in acest weekend (22-23 februarie), la Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’, printr-o serie de ateliere, concursuri cu premii şi concerte ale unor ansambluri folclorice.

Cei mai mici oaspeţi ai muzeului, copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani, sunt invitaţi şi în acest an să fie „Călători prin tradiţii”, prilej să înveţe de la meşteri populari autentici să confecţioneze păpuşi, decoraţiuni, jucării şi, bineînţeles, mărţişoare.

Ca noutate, ediţia din acest an include ateliere destinate echipelor formate dintr-un copil şi un părinte, materialele necesare urmând a fi asigurate de profesorii coordonatori ai atelierelor.

Astfel, sâmbătă, de la ora 11.00, copiii sunt aşteptaţi la un atelier în care vor învăţa să confecţioneze păsări şi flori din lână împâslită, sub coordonarea Luminiţei Voica, dar şi decoraţiuni din lavandă, sub îndrumarea Luisei Lepoutre.

Duminică, atelierele de creaţie pentru copii se vor desfăşura între orele 13.00 – 14.00, micuţii fiind aşteptaţi să participe la confecţionarea de mărţişoare şi podoabe populare sub îndrumarea Brânduşei Trifan şi Anei Maria Rai.

Înscrierile se pot face pe mail-ul programe.culturale@muzeul-satului.ro, cu opţiunea de atelier aleasă, numele copilului, vârsta şi datele de contact.

De la ora 14.00, la Muzeul Satului sunt aşteptaţi să concerteze Gelu Voicu şi Taraful Lăutarii din Teleorman şi Ansamblul folcloric Cununa Carpaţilor al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română.

Pe parcursul celor două zile, oaspeţii Muzeului Satului se vor putea întâlni cu feluriţi meşteri populari şi vor putea gusta din produsele tradiţionale.

„Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările ‘se logodesc’ în această zi. În ziua de Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat, afirmă managerului Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.