Curtea Veche, inima orașului …
În plin centrul Bucureștiului, în Centrul Istoric, în apropiere de Hanul lui Manuc, se află un monument care vorbește despre chiar începuturile orașului. Este vorba despre Curtea Voievodală, Curtea Domnească sau Curtea Veche.
Acum, monumentul este împrejmuit cu un gard și cu o plasă de culoare verde, care are rolul de a reține praful fiindcă înăuntru se desfășoară lucrări de cercetare arheologica și de consolidare.
Teodor Ignat, șeful arheologilor de la Muzeul Bucureștiului, din subordinea Primăriei Capitalei spune că această Curte Veche este practic inima Bucureștiului, cel mai important monument al orașului.
În jurul Curții Vechi s-a dezvoltat, inițial Bucureștiul.
Orice negustor ce trecea prin Țările Române, în vremurile acelea, inevitabil ajungea la Curtea Veche.
Aceasta era fortificată încă din timpul lui Mircea Ciobanul, inițial cu o întăritură din bușteni, ale cărei vestigii au fost descoperite, cu 10 ani în urmă, pe strada Gabroveni. Curtea Domnească era un loc împrejmuit, păzit, deci sigur. Negustorii căutau această siguranță pentru ei și marfa lor, pe care o desfaceau la București sau în alte târguri, explică Ignat.
Prin secolele XIV-XVI, Bucureștiul este centrat în jurul Curții 
Domnești. În apropierea acesteia, aproape de protecția străjilor înarmate ale Domnului Țării Românești se dezvoltă hanurile, care le oferă siguranță negustorilor și meșteșugarilor. Apoi, se dezvoltă cele câteva mahalale.
Bucureștiul era mult mai mic față de întinderea sa de astăzi, însă era un oraș bogat care atrăgea meșteșugurile și comerțul
Același statut, de zone de protecție îl au hanurile care se dezvoltă în apropierea Curții Domnești. La un moment dat, în secolul al XIX-Lea existau în București 145 de hanuri.
Unele dintre acestea, cum este Hanul „Zlătari”, aveau peste 200 de camere și prăvălii orientate, inițial, spre curtea interioară, unde se desface marfa, în condiții de siguranță. Numai din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-Lea hanurile încep să aibă prăvălii orientate spre exterior.
Totul pornește de la documentul din 20 septembrie 1459 pe care 
Vlad Țepeș îl dădea aici, la Curtea Veche, atestand denumirea de „Cetatea București” și faptul că aici se afla una dintre capitalele Țării Românești. De aici, și data de 20 septembrie în care serbăm, în fiecare an, „Ziua Bucureștiului”, explică arheologul.
Cealaltă capitală este la Târgoviște. Relațiile cu Imperiul Otoman erau cele care făceau ca Domnul Țării Românești să stea la București sau la Târgoviște. Pentru că Bucureștiul este aproape de Giurgiu și ușor de ajuns de către oștile turcești. Când relațiile cu Poarta erau bune, Domnul stătea la București. Când se afla în relații nu prea bune cu turcii, Domnul alegea Târgoviștea, mai îndepărtată de Dunăre și mai sigură.
Există, însă, și vestigii mai vechi, care nu sunt documentate istoric. Cercetările arheologice au pus în evidență și existența unor construcții de dinaintea lui Țepeș. Una dintre ele este o 
structură de cărămidă, cu plan trapezoidal, un turn de cărămidă cu suprafața de circa 160 de metri pătrați. Aceasta poate fi datată stratigrafic anterior cetății lui Vlad Țepeș, în secolul al XIV-lea, probabil.
Nici aceste ziduri nu sunt, însă, cele mai vechi. Teodor Ignat spune că cercetările recente ale arheologilor de la Muzeul Bucureștiului au condus la descoperirea unor ziduri și mai vechi. După ce acestea vor fi datate, arheologii vor putea spune cât de veche este locuirea pe malurile Dâmboviței.
Istoria Curții Vechi este una tumultuoasă, cu multe lupte aprige pentru putere, cu schimbări politice frecvente urmate sau precedate de evenimente sângeroase , așa cum se întâmplă, de altfel, la toate curțile medievale europene.
Desigur mulți dintre noi știm despre Vlad Țepeș, cel care a fost legat, prin povestirile negustorilor sași din Brașov, de „vampirul Dracula”, în urma pedepsei sângeroase a tragerii în țeapă pe care o aplica dușmanilor săi, hoților și celor care-i nesocoteau poruncile. Chiar negustorii sași au fost pedepsiți pentru nerespectarea privilegiilor comerciale poruncite de către Domnul 
Țării Românești. Sașii din Brașov aveau permisiunea de a-și aduce mărfurile în anumite condiții, în a imite târguri, în perioade stabilite, pentru că Țepeș dorea să-i protejeze pe negustorii locali. Călcând poruncile Domnului Țării Românești și sprijinind pe dușmanii acestuia, ei au fost aspru pedepsiți de către aprigul Țepeș. Așa s-a născut legenda „vampirului Dracula”
Șeful arheologilor de la Muzeul Bucureștiului spune că Țepeș nu este singurul Domn ce a stat la Curtea Veche care este legat de fapte sângeroase. Nu ar fi nici chiar cel mai sângeros dintre Domnii Țării Românești. Acest „titlu” i-ar putea reveni Domnului Mircea Ciobanul care, în două rânduri, a invitat la Curtea Veche sute de boieri, sub pretextul participării la Sfatul Țării, la baluri, evenimentele mondene ale vremii. De ambele dăți, boierii au fost „tăiați” fără milă.
Totodată, însă, Mircea Ciobanul, care a stat în Scaunul Țării Românești în două rânduri, între 1545 și 1559, a fost cel care a reclădit Curtea Veche, dându-i forma pe care o cunoaștem astăzi și este ctitorul bisericii din imediata vecinătate a Curții Voievodale, Biserica „Sfântul Anton” de astăzi.
Ca orice structură veche, și Curtea Voievodală are nevoie de 
consolidare. Dacă se vorbește atât de mult despre clădiri cu risc seismic datând din secolul al XIX-lea sau începutul secolului trecut, desigur că și Curtea Veche, care este cu secole mai „bătrână”, are nevoie de consolidare, pentru că nu se știe dacă ar fi trecut cu bine de un seism mai important, explică șeful arheologilor de la Muzeul Bucureștiului.
Consolidarea este o etapă premergătoare obligatorie pentru punerea în valoare a Curții Vechi. Monumentul nu mai poate fi deschis publicului, până când nu devine sigur pentru vizitatori.
Cercetările arheologice exhaustive, pe toată suprafața Curții Vechi vor completa informațiile necesare pentru punerea în valoare a monumentului. Acesta va fi, după consolidare, un muzeu deschis publicului, a declarat pentru București FM Teodor Ignat.
Consolidarea Curții Vechi…
În vreme ce arheologii își continuă cercetările, muncitorii Companiei Municipale de Consolidări au trecut la punerea în siguranță a monumentului. Fiecare zid de cărămidă, fiecare boltă au fost asigurare cu ajutorul unei structuri foarte laborioase din lemn.
Aceste eșafodaje din lemn, concepute special de către proiectanți sunt foarte elaborate și costisitoare.
Spre exemplu, la Curtea Voievodală, punerea în siguranță a construcției a necesitat realizarea unor lucrări de proptire și susținere la care au fost folosiți 300 de metri cubi de lemn.
Numai după ce a fost astfel pusă în siguranță întreaga structură, muncitorii au putut trece la înlăturarea planșeelor de beton armat turnate, cândva prin anii ’70, pentru consolidare, direct peste bolțile și zidurile de cărămidă medievală.
Aceste planșee de beton, care îngreunau foarte mult clădirea, apăsând cu o greutate enormă asupra vechilor ziduri, au fost 
tăiate bucățică cu bucățică și înlăturate pentru ca ansamblul Curții Voievodale să nu se prăbușească sub greutatea betonului armat.
Acum, muncitorii au început să toarne, sub zidurile medievale, primele elemente de beton, care vor forma fundația care va susține ansamblul. Specialiștii Companiei Municipale de Consolidări așteaptă proiectul, pentru a trece la execuția structurii de rezistență care va susține zidurile de cărămidă ale Curții Domnești.
Programul de consolidare al Primăriei Capitalei…
Lucrările de la Curtea Veche sunt doar o mica parte a programului de consolidare a clădirilor cu bulină roșie demarat de către Primăria Capitalei.
Pentru acest program, la inițiativa primarului general Gabriela Firea, au fost alocate, prin bugetul pe acest an, 45 de milioane de euro.
Primaria Capitalei, prin Administratia Municipală pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări, derulează un amplu program de reducere a riscului seismic in București. Acest program are mai multe paliere: intervenții de urgență , punere în siguranță , consolidari si refacerea fațadelor.
Astfel, in ultimii doi ani, peste 220 de imobile au fost incluse in acest program, ce presupune: expertizare, proiectare sau reproiectare; lucrări de intervenții de urgență și punere în siguranță ; consolidarea imobilelor RS I; reparații la fațadele imobilelor cu RS II și RS III.
Au fost realizate lucrările de punere in siguranță la peste 100 de imobile, au fost realizate expertize tehnice noi, proiecte tehnice și sunt în execuție lucrări de consolidare.
Au fost finalizate lucrările de consolidare, din punct de vedere tehnic, la peste 10 imobile RS I, iar trei dintre acestea au fost deja predate proprietarilor, două în mai puțin de un an.
În prezent, 10 imobile sunt in curs de consolidare și se lucrează la refacerea fațadelor la alte 5 imobile, iar peste 1.500 de persoane au fost relocate din imobilele cu RS I.
De asemenea, actuala administrație a deblocat lucrări începute în urmă cu aproape 10 ani și abandonate de către constructori. Astfel, sunt in curs de finalizare lucrarile la imobilele situate pe: Strada Stefan Luchian nr. 12C, Strada D.I. Mendeleev nr. 17, Bd. Schitu Magureanu nr.19.
Potrivit O.G. 20/1994, Primăria Capitalei are obligația de a întocmi și publica listele imobilele expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic.
Astfel, potrivit listelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei și pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, în București există :
– 349 de imobile încadrate prin expertiză în clasa RS I,
– 368 de imobile încadrate prin expertiză în clasa RS II,
– 114 imobile încadrate prin expertiză in clasa RS III,
– 9 imobile încadrate prin expertiză în clasa RS IV,
– 1.556 de imobile încadrate în categoriile de urgență U1, U2, U3, dar neincadrate corespunzător într-o clasă de risc seismic,
– 145 de imobile neincadrate într-o categorie de urgență sau clasă de risc seismic corespunzătoare .
Reamintim faptul că, încă de la preluarea mandatului, in anul 2016, Primarul General, Gabriela Firea, a considerat o prioritate consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Astfel, a fost gândit primul program de reducere a riscului seismic în București , capitala Europeană cu cel mai ridicat risc seismic.
· Pentru a începe acest program, au fost adoptate hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti si a fost schimbată legislația în vigoare. Astfel, sunt oferite facilități proprietarilor care locuiesc în clădirile cu risc seismic, pentru a suporta cât mai ușor costurile consolidării.
· Principalele facilități sunt financiare și se referă la contribuția proprietarilor la plata consolidării .
· Pentru prima dată , în București , proprietarii cu venituri reduse nu plătesc sau contribuie doar cu jumătate la costul lucrarilor. Mai exact, familiile in care venitul net pe membru de familie este mai mic decat 3.000 lei – salariul mediu net pe economie – nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței . Suma este suportata în totalitate de la bugetul local, iar familiile in care venitul net total este mai mic de 9.000 de lei – de 3 ori salariul mediu net pe economie – plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă .
În 2016, a fost înființată Administrația Municipală pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic. Până atunci, consolidarea clădirilor cu risc seismic era in sarcina Direcției Generale de Investiții a Primăriei Capitalei. Doar șase funcționari lucrau pentru toate proiectele. Existau probeleme cu majoritatea contractelor de execuție , iar unele șantiere erau blocate sau abandonate.
In 2017, a fost înființată Compania Municipală Consolidari București pentru a interveni, în regie proprie, rapid și profesionist, pe toate cele patru paliere: Intervenții de urgență , Puneri in siguranță , Consolidări și Reabilitări de fațade .
Primii pași în programul București TRAINIC:
· a fost realizat primul recensământ al locatarilor in imobile RS I. Astfel, 8.993 de bucureșteni sunt într-un pericol iminent.
· A fost votat in CGMB primul Regulament pentru reabilitarea fațadelor – 430 de imobile identificate in prima zonă prioritară .
· A fost realizat inventarul fațadelor cu probleme din Centrul Istoric.
· Este in lucru inventarul clădirilor RS II, RS III și a celor încadrate în categorie de urgență pe vechiul normativ.
În context trebuie menționat faptul că, până în 2016, doar 20 de imobile au fost consolidate din fonduri publice. Nu s-au alocat fonduri publice pentru expertize tehnice noi, puneri in siguranță sau exproprieri. De asemenea, nu s-au facut demersuri pentru evacuarea proprietarilor din clădiri pericol public.
Dacă programul de consolidări ar fi rămas la ritmul respectiv, cu o medie de o clădire pe an, ar fi fost necesari aproape 400 de ani pentru consolidarea clădirilor cu bulină roșie din București.
