România și Europa de Sud-Est se cutremură…
Deși, de vreo lună de zile încoace vorbim numai despre amenințarea coronavirusului, cred că nu trebuie să uităm despre o altă sabie a lui Damocles care stă deasupra capetelor noastre într-un fir de păr. Este vorba despre amenințarea pământului.
Încă din prima zi a acestui an, la miezul nopții, am avut un cutremur de 3,4 grade pe scara Richter, produs la o adâncime de 140 km, în zona seismică Buzău.
La sfârșitul aceleiași luni, pe 31 ianuarie, s-a mai produs un seism, de data aceasta mai semnificativ, cu o magnitudine de 5,2 grade pe aceeași scară Richter.
Nu trece o lună de zile și, pe 27 februarie avem un nou cutremur.
Peste numai câteva zile, de 1 Martie, doamnele și domnișoarele primesc de mărțișor, pe la 3 fără 10, în timpul zilei, un seism. E drept, numai de 2,2 grade Richter. Acesta s-a produs în Moldova, la numai 5 km adâncime.
A doua zi, pe 2 martie, zona seismică Vrancea vine și ea, tot pe la prânz, 13:57, cu un cutremur de 2,6 pe Richter, produs la 91 km adâncime.
După doar ceva mai mult de o săptămână, pe 10 martie, mai avem încă un cutremur, pe zona Vrancea-Buzău, cu o magnitudine de 2,6 pe scara Richter.
Și cascada seismelor continuă pe 18, cu un 2,8 pe Richter, a doua zi, pe 19 martie, cu un cutremur de intensitate 4,8 Richter, pe 21 martie, cu un seism cu o magnitudine de 3,9 grade pe Richter.
Dar nu numai zonele seismice de la noi, Vrancea, Moldova – Iași, Buzău și Crișana – Arad sunt extrem de active. Întreaga zonă a Europei de Sud-Est pare să se fi activat din punct de vedere seismic.
Astfel, la granița greco-albaneză, pe 21 martie, s-au produs două seisme, primul de 5,7 și cel de-al doilea de 3 grade pe scara Richter.
În fine, ieri, 22 Martie 2020, la ora 07:24:04 (ora locală a României), s-a produs în regiunea de graniță dintre Slovenia și Croația un cutremur semnificativ, cu magnitudinea 5.5, la adâncimea de 30 km.
București, capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic…
În aceste condiții, în care întreaga Europă de Sud-Est se cutremură la propriu, Bucureștiul are asupra sa un risc seismic imens.
În Capitală, se resimt seismele produse atât în zona Vrancea – Buzău, cât și cele din Banat.
Riscul imens este dat de fondul construit vechi, datând din anii 1920-1930 semnificativ pe care îl are orașul, chiar în centrul său, de structura solului și de perioada specifică de vibrație a cutremurelor care coincide cu cea a clădirilor vechi.
Trebuie să ne gândim că aceste clădiri au prins atât cutremurul din 1940, cât și pe cel din 1977 plus seismele semnificative din 1986, 1991 etc.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, la aceste elemente de risc s-a adăugat pasivitatea de până acum a autorităților. Atât primarii Capitalei, cât și primii miniștrii și miniștrii dezvoltării s-au mulțumit, ani și ani de zile, să se vaite că programul de consolidare a clădirilor expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic (RS I), sau clădirile cu bulină roșie, cum sunt ele cunoscute în limbajul cotidian, că acest program bătea pasul pe loc.
Așa se face că, în 20 de ani, a fost consolidată din fonduri publice câte o clădire pe an, în medie. La această „viteză” de derulare a programului, ultima clădire RS I ar fi urmat să fie consolidată peste aproape 400 de ani!
Gabriela Firea dă drumul la consolidare…
În ultimii trei ani, doar, atitudinea autorităților locale, și aici mă refer la primarul general al Capitalei, s-a schimbat față de programul de consolidare a clădirilor cu bulină roșie.
Astfel, pe lângă faptul că au fost create o Administrație și o Companie Municipală pentru Consolidare, au fost create facilități financiare pentru proprietarii din imobilele cu bulină roșie și, mai ales, au fost alocați bani pentru consolidare. Numai pentru anul în curs, Consiliul General al Municipiului București a alocat, la propunerea primarului Gabriela Firea, 45 de milioane de euro.
Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări, derulează un amplu program de reducere a riscului seismic în București pe mai multe paliere: intervenții de urgență, punere în siguranță, consolidări și refacerea fațadelor .
Astfel, în ultimii doi ani, peste 220 de imobile au fost incluse în acest program, ce presupune: expertizare, proiectare sau reproiectare; lucrări de intervenții de urgență și punere în siguranță; consolidarea imobilelor RS I; reparații la fațadele imobilelor cu RS II si RS III.
Au fost realizate lucrările de punere în siguranță la peste 100 de imobile, au fost realizate expertize tehnice noi, proiecte tehnice și sunt în execuție lucrări de consolidare.
Au fost finalizate lucrările de consolidare, din punct de vedere tehnic, la peste 10 imobile RS I, iar trei dintre acestea au fost deja predate proprietarilor, două în mai puțin de un an.
În prezent, 10 imobile sunt in curs de consolidare și se lucrează la refacerea fațadelor la alte 5 imobile, iar peste 1.500 de persoane au fost relocate din imobilele cu RS I.
De asemenea, actuala administrație a deblocat lucrări începute în urmă cu aproape 10 ani, abandonate de constructori. Astfel, sunt în curs de finalizare lucrările la imobilele situate pe: Strada Ștefan Luchian nr. 12C, Strada D.I. Mendeleev nr. 17, Bd. Schitu Măgureanu nr.19.
Potrivit O.G. 20/1994, Primăria Capitalei are obligația de a întocmi și publica listele imobilele expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic. Astfel, potrivit listelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei și pe site-ul Administratiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, in Bucuresti există :
– 349 de imobile încadrate prin expertiza în clasa RS I,
– 368 de imobile încadrate prin expertiză în clasa RS II,
– 114 imobile încadrate prin expertiză în clasa RS III,
– 9 imobile încadrate prin expertiză în clasa RS IV,
– 1.556 de imobile încadrate în categoriile de urgență U1, U2, U3, dar neîncadrate corespunzător într-o clasă de risc seismic,
– 145 de imobile neîncadrate într-o categorie de urgență sau clasă de risc seismic corespunzătoare .
Schimbarea de atitudine în ceea ce privește consolidarea a apărut încă din 2016.
Astfel, a fost gândit primul program de reducere a riscului seismic în București , capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.
· Pentru a putea începe și derula acest program, au fost adoptate hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București și a fost schimbată legislația în vigoare. Astfel, sunt oferite facilități proprietarilor care locuiesc in clădirile cu risc seismic, pentru a putea suporta costurile consolidării.
· Principalele facilități sunt de natură financiară și se referă la contribuția proprietarilor la plata consolidării .
· Pentru prima data, în București , proprietarii cu venituri reduse nu plătesc sau contribuie doar cu jumătate la costul lucrărilor . Mai exact, familiile în care venitul net pe membru de familie este mai mic decat 3.000 lei – salariul mediu net pe economie – nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței . Suma este suportată în totalitate de la bugetul local, iar familiile in care venitul net total este mai mic de 9.000 de lei – de 3 ori salariul mediu net pe economie – plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă .
În 2016, a fost înființată Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Până atunci, consolidarea clădirilor cu risc seismic era în sarcina Direcției Generale de Investiții a Primăriei Capitalei. Doar șase funcționari lucrau pentru toate proiectele. Existau probeleme cu majoritatea contractelor de execuție , iar unele șantiere erau blocate sau abandonate.
În 2017, a fost înființată Compania Municipală Consolidări București pentru a interveni, în regie proprie, rapid și profesionit pe toate cele patru paliere: intervenții de urgență , puneri în siguranță , consolidări și reabilitări de fațade .
Primii pași in programul București TRAINIC:
· a fost realizat primul recensământ al locatarilor din imobile RS I. Astfel, 8.993 de bucureșteni sunt într-un pericol iminent.
· A fost votat de către CGMB primul Regulament pentru reabilitarea fațadelor – 430 de imobile identificate in prima zonă prioritară .
· A fost realizat inventarul fațadelor cu probleme din Centrul Istoric.
· Este in lucru inventarul clădirilor RS II, RS III și al celor încadrate în categorie de urgență pe vechiul normativ.
Consolidarea trebuie să continue!
Așadar, consolidarea poate fi făcută și programul poate merge mult mai repede decât cei 400 de ani care ar fi fost necesari la ritmul de o clădire pe an.
Acest program este unul vital, în condițiile în care activitatea seismică a zonei sud-est europene este din ce în ce mai intensă!
Privind din perspectiva acestei serii de seisme care s-au abătut asupra regiunii noastre, asupra României și asupra Bucureștiului, capitala Europeană cu cel mai ridicat risc seismic, consolidarea este de o stringentă actualitate. Iar apelul primarului general Gabriela Firea către Guvern de a nu lăsa Bucureștiul fără banii necesari pentru a-și continua proiectele capătă chiar o notă dramatică.
Chiar dacă, astăzi, șantierele de consolidare sunt oprite, din cauza unui virus, ele trebuie să repornească cât de curând posibil, iar programul de consolidare a clădirilor cu bulină roșie trebuie să continue în forță!
Pentru că pământul se zguduie sub noi…
