Se spune că sufletele celor care părăsesc această lume în Săptămâna Luminată, sunt primiți fără judecată în Rai.
A plecat discret, în lumină în a doua zi de Paști, unul din oamenii care au scris istoria muzicii românești: Daniela Caraman Fotea. Avea 77 de ani. Deși retrasă, a continuat să scrie, să fie la curent cu ce se întâmplă în lumea muzicală.
Dincolo de datele biografice de care, iată, acum are parte după ce ani la rând a scris biografia atâtor muzicieni în cărți de specialitate, eu aș vrea să vorbesc în nume personal despre această mare doamnă pe care am avut norocul să o cunosc și care a girat muzical pentru mine în anii de început.
Îi datorez enorm, pentru că a fost cea care s-a ocupat de editarea primelor mele două albume pe suport CD: Canon&Maria Gheorghiu și Pe la case luminate.
Îi datorez și prima mea apariție pe scena Sălii Palatului, la scurt timp după apariția albumului de colinde, dar și șansa de a mi se deschide uși importante în Televiziunea Publică, în emisiunile care făceau audiență.
Pot să spun astăzi, în lumina celor trăite personal, că doamna Fotea a fost un profesionist desăvârșit: înainte de a gira pentru cineva, trebuia să aibă toate datele și mai mult, punea umărul total în șlefuirea unui artist în care credea (erai în „ograda” Alpha Sound, aveai parte de toate mijloacele de promovare și de îmbunătățire a imaginii tale, pentru că trebuia să fii vandabil).
E trist să nu-ți poți lua rămas bun decât virtual de la un om pe care l-ai prețuit: un om de o mare sensibilitate, de o mare vibrație sufletească, un spirit rafinat cu un adevărat simț al valorii dar și al prieteniei.
Despre Daniela Caraman Fotea nu puteai să vorbești decât la superlativ, pentru că a fost un om puternic, întotdeuna la curent cu noul, cu un simț al valorii foarte ascuțit, neobosită în tot ce făcea, era ca argintul viu, cu o capacitate de a domina foarte rar întâlnită: era creativă dar și foarte încăpățânată când știa că are dreptate; și avea întotdeauna.
Nu am observat niciodată, nici un semn de slăbiciune, poate doar de o sensibilitate mai mare.
Regret că nu am ținut legătura în ultima vreme și nu apucat să-i mulțumesc îndeajuns pentru tot. Pentru că datorită ei, m-am apropiat de zone muzicale cărora nu le-am acordat importanța cuvenită.
Sunt astăzi un om mai bogat și mult mai informat, datorită numeroaselor materiale imprimate și scrise la care și-a adus major contribuția.
Profesionalismul ei, se poate număra în albumele editate la casa de discuri al cărei director a fost în primii ani după Revoluție, ALPHA SOUND, ale căror materiale audio erau masterizate în studiourile Sony Music din Austria.
A fost cea care prin trudă îndelungată a oferit cele mai importante instrumente de lucru pentru presa scrisă, audio și video din anii de început ai industriei muzicale, dicționarele muzicale (într-o perioadă în care la noi nu exista wikipedia).
Este o pierderea grea pentru cultura noastră și asta se probează indiscutabil cu biografia impresionantă, din care amintim doar cateva aspecte:
– Membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1968-2020)
– Membră a Biroului secției de muzică ușoară (1975-1990) și a secției de muzicologie (2005-2020);
– Membru fondator al Colegiului criticilor muzicali „Mihail Jora”;
– Membru al Uniunii Criticilor, Coregrafilor și Realizatorilor de Radio și Televiziune: între anii 1965-1980 a fost pe rând redactor, redactor principal și șef de secție în Radioteleviziunea Română, având la activ peste 3000 de emisiuni în majoritatea genurilor muzicale: operă, operetă, muzică ușoară, rock, pop, folk, jazz.
– Până în 1989, timp de 9 ani a fost redactor șef, director artistic al Casei de discuri Electrecord, cu aproape 3000 de titluri muzicale (simfonic, operă, cameră, muzică ușoară, rock, pop, folk, jazz, folclor, didactice) dar și literare (poezie, teatru, basme).
– Între 1989-1992: consilier în Agenția Română de Impresariat Artistic (ARIA).
– A fost Redactor șef la RADIO 21, Director artistic la PRO Fm și Media Pro Music.
– Ca Director artistic al Casei discografice Alpha Publishing, (Alpha Sound) a editat primele compact discuri destinate pentru piața românească.
– A semnat sute de articole de specialitate, cronici, eseuri, reportaje în majoritatea publicațiilor vremii.
– A făcut parte din jurii naționale și internaționale foarte importante .
Activitatea pe tăramul muzicat i-a fost răsplătită cu numeroase distincții, între care :
– Premiul pentru contribuții la istoria rock, pop, folk – acordat de Uniunea Criticilor Muzicali (2000).
– ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN RANG DE CAVALER acordat în 2004
– Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru întreaga activitate publicistică (2004)
– Ordinul Ziariștilor, clasa I (aur) acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (2007)
A murit un om special, a murit în Săptămâna Luminată și astfel drumul ei spre Împărăția Cerurilor este deschis.
Dumnezeu să aibă grijă de sufletul ei!
