Pandemia de coronavirus i-a afectat din punct de vedere emoţional, într-o proporţie covârşitoare, pe copii şi adolescenţi: 91% dintre ei trec prin experienţe tulburătoare din cauza COVID-19, conform unui studiu realizat de World Vision.
Studiul a inclus 101 copii şi tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani din 13 ţări: România, Albania, Bangladesh, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Republica Democrată Congo (RDC), Mali, Mongolia, Nicaragua, Peru, Filipine, Sierra Leone şi copii refugiaţi sirieni care trăiesc în tabere de refugiaţi în apropierea graniţei turco-siriene.
Printre sentimentele pe care copiii şi adolescenţii intervievaţi le-au simţit în perioada pandemiei de coronavirus sunt stresul emoţional, anxietatea, furia, îngrijorarea, incertitudinea. Conform studiului, trei factori importanţi au avut un impact direct asupra stării emoţionale a copiilor: închiderea şcolilor, distanţarea socială şi sărăcia în creştere.
71% dintre copii se simt izolaţi şi singuri din cauza închiderii şcolilor.
Copiii şi tinerii din toate ţările participante au fost de acord că decizia de a închide temporar şcolile este o măsură adecvată în contextul COVID-19. Cu toate acestea, au declarat că măsura a avut un impact negativ asupra procesului lor educaţional, dar şi a rutinei zilnice, iar acest lucru le-a crescut sentimentul de izolare şi disperare.
În foarte multe dintre ţările parte din acest studiu, nici elevii, nici cadrele didactice nu au fost pregătite pentru trecerea la învăţământul online.
„Vieţile noastre au fost foarte afectate de când s-a închis şcoala, profesorii nu au fost pregătiţi pentru educaţia online. Cei mai mulţi dintre ei nu folosesc vreo platformă digitală pentru a explica mai bine lecţiile sau pentru a ne da teme”, a spus Angie, 16 ani din Nicaragua.
Aceasta este o frustrare comună în rândul copiilor, mulţi dintre ei având dificultăţi în a înţelege lecţiile online.
În plus, potrivit copiilor şi tinerilor, elevii din comunităţile cele mai vulnerabile sunt discriminaţi în această perioadă. Miruna, în vârstă de 15 ani, din România a menţionat: „Multe familii nu beneficiază de lucruri esenţiale, cum ar fi electricitatea sau internetul, astfel copiii nu pot participa la cursuri online.” Şi Salimata, 15 ani, din Mali, a spus că „accesul la internet nu este posibil pentru toţi copiii din Mali, deoarece mulţi dintre ei trăiesc în condiţii precare şi, prin urmare, nu pot studia online.”
Stres emoţional din cauza distanţării sociale pentru 75% dintre copii şi adolescenţi.
Deşi respondenţii cred că măsurile de distanţare socială sunt importante pentru a-i proteja de coronavirus, 75% dintre ei au recunoscut că este dificil din punct de vedere emoţional să facă faţă restricţiilor.
Principalele consecinţe negative ale restricţiilor care îi afectează pe copii sunt singurătatea, lipsa colaborării, a lucrului în echipă, schimbări în alimentaţie sau în regimul de somn, acces limitat la internet în unele comunităţi.
Teodora, în vârstă de 16 ani, din România a spus: „Copiii se simt închişi în casele lor. Suntem obişnuiţi să ne jucăm afară şi să comunicăm cu cât mai mulţi oameni.’ Acest sentiment de frustrare a fost împărtăşit de respondenţi din multe ţări. Lishee, de 14 ani din Mongolia, a comentat: ‘Din cauza coronavirusului, nu putem lucra, studia ori ieşi. Totul se simte îndepărtat de mine, ca şi cum sunt într-o ţară îndepărtată.”
Sărăcia în creştere le cauzează anxietate copiilor.
Sărăcia şi accesul la apă curată sunt probleme dintotdeauna pentru multe dintre ţările chestionate, iar COVID-19 a înrăutăţit situaţia, lucru care a dus la creşterea anxietăţii în rândul copiilor.
Pe copii şi tineri îi îngrijorează în special riscul ca părinţii lor să rămână fără venituri. De asemenea, sunt îngrijoraţi de impactul economic pe care criza l-ar avea asupra celor mai vulnerabili şi preocupaţi pentru numeroasele persoane din comunităţile lor care nu au economii şi depind de banii câştigaţi zilnic.
Anita, în vârstă de şaisprezece ani, din Republica Democrată Congo, o ţară care a fost afectată şi de Ebola, a explicat: „Nu îmi place această situaţie. Am vrut să anunţăm sfârşitul Ebola, dar acum coronavirusul vine deja. În ciuda faptului că izolarea ne va ajuta să ne protejăm de virus, acest lucru va duce la înfometare care ne poate ucide.”
„O mare problemă este lipsa apei. De exemplu, una dintre cele mai importante recomandări este spălarea mâinilor, dar acolo unde trăim, nu avem apă. Multe case primesc apă doar o dată pe săptămână; Deci, cum vor avea aceste persoane oportunităţi bune de igienă? Ei nu pot! Acest lucru va provoca multe infecţii”, a spus Lara, 17 ani, din Brazilia.
În ciuda tuturor acestor temeri, copiii îşi doresc să contribuie la lupta împotriva răspândirii COVID-19. În cadrul interviurilor, toţi au declarat că este foarte important pentru ei să se implice în conştientizarea cu privire la importanţa măsurilor de protecţie împotriva răspândirii virusului.
„Din rezultatele acestui studiu reies cifre alarmante, dar foarte adevărate. Trebuie să recunoaştem că suntem copii, adolescenţi ce iubesc să fie înconjuraţi de oamenii dragi, de colegi şi de prieteni. Ne apasă gândul că anul acesta nu ne mai întoarcem la şcoală, că nu ne mai revedem, dar sperăm ca într-un final să revenim la zilele dinainte. Copiii nu sunt victime ale pandemiei, sunt cei care pot aduce schimbare în comunităţile din care fac parte, pioni importanţi în stoparea răspândirii virusului”, a declarat Teodora Grîu, preşedinte al Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România.
