”Privește copia și nu uita originalul!”
Așa își incheie scrisoarea către prietenii care îi apreciază arta, artistul Nicu Alifantis.
Este o perioadă grea pentru toți și cei mai afectați prin întreruperea activităților care le asigurau existența, sunt îndreptățiți să își manifeste dorința de revenire cât mai grabnică la normalitate. O categorie aparte o reprezită artiștii care performează în regim de live.
Unii aleg să își strige disperarea aruncând cu vorbe grele și reproșuri, (multe îndreptățite), alții fac petiții pentru redeschiderea sălilor de spectacol: unii încearcă variante alternative de adresare publicului lor, cel mai adesea prin concerte on line. Nu toți artiștii sunt însă dispuși să performeze fără interacțiune directă cu publicul și se resemnează cuminți, dispărand pentru un timp din vizor.
Foarte puțini sunt cei care în așteptrea ridicării restricțiilor, țin în continuare legătura cu publicul și aici exemplul cel mai frumos vine de la Nicu Alifantis, care face lucrul acesta în cel mai elegant mod cu putință, trimitand prin e-mail, o scrisoare:
”Nu mi-am imaginat niciodată cât de mult rău poate să facă un ceva atât de mic.
Sper că sunteți cu toții bine și rezistați cu brio acestei urâte provocări la care am fost supuși împotriva voinței noastre.
Îmi cer scuze că am tăcut toată această perioadă, dar mi-am imaginat că e mai bine să vă las cu ale voastre.
Se prea poate ca luna mai să însemne un nou început pentru fiecare dintre noi, indiferent cum va arăta el.
Artele spectacolului vor fi mai mult ca sigur printre ultimele relaxate, așa că voi fi scurt.
Mi-e dor de voi, vă duc lipsa și sper din tot sufletul să reușim să ne întâlnim cât de curând acolo, la locul nostru de întâlnire, știut doar de noi, care rămâne neschimbat – eu pe scenă, voi în sală.
Pe vremuri, cei ce se iubeau își trimiteau câte-o fotografie, cu câteva rânduri scrise pe spatele ei spre neuitare.
Așa vă spun și eu: Privește copia și nu uita originalul!”
